bullying

Termenul de bullying nu are traducere în limba română, dar este asociat cu termeni precum intimidare, terorizare, brutalizare, abuz. Este un fenomen de excludere și de umilire a indivizilor tot mai des întâlnit, ce poate duce la izolare socială, o manifestare ce crește riscul de depresie și ne afectează calitatea vieții.

Fenomenul de bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate sau grup social în care persoanele interacționează unele cu altele, cum ar fi la școală, la serviciu, în familie, în mass-media sau la nivel global.

Spre deosebire de un comportament nepoliticos sau răutăcios, acest comportament este unul intenționat ostil, repetat de-a lungul timpului, care implică un dezechilibru de putere.

Se poate manifesta prin agresiune fizică sau verbală și poate produce daune emoționale serioase. Poate porni de la simpla necăjire, etichetare, batjocură, răspândire de zvonuri până la violență fizică. Acest fenomen este favorizat de diferențele sociale, de etnie, religie, gen, comportament, putere, caracteristici fizice. Deseori are la bază dorința anumitor persoane de a ieși în evidențpă și de a câștiga putere și autoritate, nu prin forțele proprii, ci punându-i pe alții într-o lumină proastă.

El se regăsește mai ales în mediul școlar, unde o persoană este mai populară decât alta, are mai mulți prieteni sau un statut social mai bun. Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane (mobbing), implicând un raport de putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a se apăra. Aceasta adoptă de obicei o atitudine de vulnerabilitate, teamă și neputință.

Conform statisticilor, aproape o treime dintre copii și adolescenți se confruntă cu bullying-ul în fiecare an.

Dacă în ceea ce privește bullying-ul la nivel fizic semnele sunt ușor de identificat, alte forme de natură psihică sunt mai greu de recunoscut, iar părinții ar trebui să fie atenți la ele. De obicei, aceștia nu bagă în seamă varianta verbală, cum ar fi poreclele, jignirile sau ridiculizările și aleg să neglijeze semnele și să normalizeze fenomenul. Dar el există și afectează dezvoltarea emoțională a copilului.

Victima poate ajunge să evite contactul cu persoanele care o agreasează inclusiv prin somatizări, cum ar fi o boală, întorcând asupra lui furia pe care o simte. De asemenea, poate deveni la rândul ei călău.

Mai există bullying-ul la nivel online,  care se numește cyberbullying. Oricine care se expune în social media poate deveni foarte ușor victimă. Agresorul poate posta fotografii cu o persoană prin care dezvăluie situații jenante, poate apela la mesaje în numele victimei sau la spargerea parolei. Toate aceste situații sunte menite să umiliească persoana în cauză. În România, numărul copiilor expuși la abuzuri emoționale în mediul online este foarte mare.

Există, de asemenea, bullying-ul de ordin sexual. Acesta implică de la comentarii, gesturi sau comportamente de natură sexuală, până la sexting sau amenințări, cum ar fi publicarea unor texte sau imagini cu conținut sexual.

Efectele bullying-ului sunt grave, nu doar la nivel emoțional. Acestea pot pune în pericol chiar și viața. Un copil agresat poate ajunge să evite comunicarea și socializarea, până la a abandona școala.

Câteva dintre consecințele bullying-ului sunt creșterea timidității, lipsa capacității de concentrare, diminuarea puterii de învățare, agresivitate sau depresie, frică și anxietate, determinate de impresia victimei că este urmărită permanent de agresor sau că urmează un nou atac la adresa sa.

Toate acestea conduc uneori la fenomenul cunoscut sub numele de ,,bullycide”, adică sinuciderea direct sau indirect influențată de experiențele repetate. Aceasta poate fi considerată de către victimă o modalitate de a opri agresorul sau de a nu mai fi nevoită să îndure un tratament abuziv.