Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Traian Băsescu critică pregătirea insuficientă a Armatei Române pentru doborârea dronelor rusești. Fostul președinte subliniază lipsa antrenamentului și întârzierea achiziției de echipamente vitale pentru apărare, esențiale în contextul conflictului din Ucraina.
Fostul președinte Traian Băsescu critică pregătirea insuficientă a României pentru a-și apăra spațiul aerian, mai ales în contextul incidentelor repetate cu drone rusești. În ultimii trei ani, 29 de drone rusești au pătruns ilegal în spațiul aerian național, jumătate dintre aceste incidente având loc doar în 2026. Ministerul Apărării a raportat și 50 de cazuri în care fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul țării.
„Trebuia să ne dotăm din 2014, de când a fost ocupată Crimeea. România trebuia să se pregătească pentru acest eveniment – războiul din Ucraina”, afirmă Traian Băsescu pentru Libertatea, subliniind că lipsa de reacție adecvată demonstrează o gestionare deficientă a resurselor militare.
„Dronele zboară la 300 de metri altitudine, la 150, la 200 de metri pot fi doborâte cu mitraliere de la sol, fără nicio problemă, dacă militarii sunt antrenați pentru asta”, a precizat fostul președinte.
Deși Armata Română dispune de vehicule Ghepard, echipate cu tunuri și radare moderne, acestea nu sunt utilizate la întregul lor potențial din cauza lipsei de pregătire a personalului.
În ultimii doi ani, România a plasat comenzi mari de armament, dar achiziționarea echipamentelor antidronă esențiale a întârziat. Recent, Armata a anunțat intrarea în serviciu a sistemului american MEROPS, însă Traian Băsescu subliniază că până la livrarea completă a noilor echipamente, România trebuie să utilizeze eficient resursele deja existente.
În cadrul summitului NATO din Țara Galilor din 2014, Traian Băsescu a cerut aliaților să acorde o atenție sporită regiunii Mării Negre, iar România a anunțat implementarea unui plan de contingență. Totuși, fostul președinte explică faptul că „ești obligat să te pregătești tu în primul rând pentru apărare și pe urmă să ceri ajutor la alții. Mai este un aspect: cerem ajutor, dar e pe bani”.
Această incapacitate de a acționa proactiv pune încă o dată în discuție angajamentele financiare ale României față de NATO. În 2026, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a reafirmat că țara își va crește treptat bugetul pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035, conform cerințelor Alianței. La ultimul summit NATO de la Ankara, președintele Nicușor Dan a reafirmat acest angajament și a subliniat sprijinul continuu oferit Ucrainei și Republicii Moldova.
Traian Băsescu, despre blocajele legislative și rolul serviciilor secrete
Un alt subiect sensibil abordat de Traian Băsescu este lipsa unor legi moderne de apărare și securitate națională.
„Tot setul de legi de apărare națională, inclusiv legile Serviciilor, făcute cu asistență britanică, au fost trimise Parlamentului din 2006. Cine credeți că le-a blocat? Credeți că le-au blocat parlamentarii? Nu, tot cei cărora li se adresează”, spune el, făcând referire la rezistența din interiorul structurilor militare și de informații.
În prezent, Serviciul Român de Informații (SRI) funcționează fără o conducere civilă de la demisia lui Eduard Hellvig în 2023. Generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunct al instituției, conduce SRI, o situație care, potrivit lui Traian Băsescu, este rezultatul lipsei de voință politică a actualei administrații.