Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Bita Hemmati, o femeie puternică prinsă în vârtejul unei lupte pentru libertate, a devenit simbolul curajului și al rezistenței în Iran. Într-o țară zguduită de proteste masive împotriva regimului, cazul ei a provocat un val de indignare la nivel global.
Bita Hemmati este prima femeie condamnată la pedeapsa cu moartea în urma manifestațiilor izbucnite în ianuarie 2026, reprimate brutal de autoritățile iraniene.
Tânăra se află în fața unei sentințe capitale, fiind acuzată de regimul de la Teheran de multiple infracțiuni, printre care folosirea de explozibili și arme, aruncarea de obiecte precum blocuri de beton și participarea la proteste împotriva guvernului. Consiliul Național al Rezistenței din Iran (NCRI) a declarat într-un comunicat de presă că femeia este una dintre victimele represiunii violente orchestrate de stat pentru a înăbuși vocile care cer libertate și egalitate.
Drama Bitei nu se oprește doar la ea. Soțul său, Mohammadreza Majid Asl, în vârstă de 34 de ani, împreună cu alți doi vecini, Behrouz și Kourosh Zamaninezhad, au fost de asemenea condamnați la moarte.
Mai mult decât atât, întreaga lor avere a fost confiscată de autorități. În același caz, Amir Hemmati, o rudă a Bitei, a fost condamnat la aproape șase ani de închisoare pentru acuzații precum „complot împotriva securității naționale” și „propagandă împotriva regimului”.
Iranul a executat deja șapte persoane în urma acestor proteste, iar organizațiile pentru drepturile omului denunță utilizarea pedepsei cu moartea drept instrument de intimidare a populației.
Se estimează că mii de oameni au fost uciși în timpul represiunilor, iar zeci de mii au fost arestați. Activistii avertizează că numărul execuțiilor ar putea crește din cauza tensiunilor internaționale, inclusiv conflictul cu Israelul și Statele Unite.
Cei patru acuzați, inclusiv Bita Hemmati, au fost condamnați la moarte de un tribunal revoluționar din Teheran, sub conducerea judecătorului Imam Afshari. Potrivit unei investigații realizate de Human Rights Activists News Agency și Centrul Abdorrahman Boroumand, acuzațiile includ „utilizarea de explozibili și arme”, „rănirea forțelor de ordine” și „aruncarea de obiecte periculoase de pe acoperișurile clădirilor”.
Aceste evenimente tragice evidențiază metodele dure prin care Republica Islamică încearcă să suprime orice formă de opoziție. Protestele din ianuarie 2026 au fost declanșate de nemulțumiri legate de restricțiile severe asupra drepturilor femeilor și de condițiile politice și economice critice din țară.