Provocările care definesc bugetul pe 2026. Anunțul lui Ilie Bolojan: „Statul trebuie să cheltuiască mai responsabil!”

.

Guvernul accelerează procedurile pentru aprobarea bugetului pe 2026, document pe care premierul Ilie Bolojan vrea să îl trimită Parlamentului până la finalul acestei săptămâni. Șeful Executivului a prezentat într-un mesaj public principalele provocări care definesc construcția bugetară din acest an, subliniind că România se află într-un context economic complicat, în care trebuie să reducă deficitul, dar și să finalizeze investiții majore.

Un buget construit „într-un context economic dificil”

Într-o postare amplă, premierul a explicat că bugetul pe 2026 trebuie să răspundă simultan mai multor presiuni. „Bugetul pentru acest an este construit într-un context economic dificil și trebuie să răspundă simultan mai multor provocări”, a transmis Ilie Bolojan, enumerând cinci direcții majore: reducerea deficitului, menținerea investițiilor, gestionarea costului dobânzilor, eficientizarea administrației și consolidarea economiei pe termen lung.

Prima dintre acestea este ajustarea deficitului bugetar, o obligație asumată de România în fața instituțiilor europene. Premierul a explicat că țara trebuie să reducă deficitul cash de la 7,7% din PIB în 2025 la 6,2% în 2026, ceea ce înseamnă o ajustare de aproape 19 miliarde de lei. „Această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii și al întregii societăți”, a subliniat Bolojan, adăugând că statul trebuie „să cheltuiască mai responsabil”.

Presiunea investițiilor și cursa contra cronometru pentru PNRR

A doua provocare majoră este menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, în condițiile în care România se apropie de termenul final pentru absorbția fondurilor din PNRR. Premierul a atras atenția că țara mai are de atras peste 10 miliarde de euro până la sfârșitul lunii august. „Avem peste 20.000 de investiții în diferite faze, în toate localitățile țării”, a spus acesta, explicând că multe proiecte au fost supracontractate în anii trecuți.

Bugetul de investiții propus depășește 160 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 8% din PIB, un nivel necesar pentru a finaliza proiectele aflate în derulare.

Dobânzi record: 60 de miliarde de lei în 2026

Un alt capitol care apasă puternic asupra bugetului este costul datoriei publice. Deși dobânzile din piață au început să scadă, nota de plată rămâne uriașă din cauza împrumuturilor acumulate în ultimii ani. „În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, adică aproape 12 miliarde de euro”, a precizat premierul, comparând suma cu valoarea programului Anghel Saligny pe cinci ani sau cu costul autostrăzii București–Pașcani.

Reduceri de personal și reorganizarea administrației

A patra provocare este reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. Bolojan a anunțat că ministerele și instituțiile vor trece prin reorganizări în lunile următoare. „Nu va fi un proces ușor”, a admis premierul, dar a insistat că este necesar pentru a crea spațiu bugetar pentru investiții și servicii publice. Cheltuielile cu asistența socială vor rămâne însă la un nivel ridicat, în jur de 250 de miliarde de lei.

Citeşte şi: Ilie Bolojan, după ce Avocatul Poporului a atacat la CCR reforma administrației: „Cred cu tărie că aceste măsuri nu încalcă prevederi constituționale”

Citeşte și: Premierul Ilie Bolojan anunță reducerea cheltuielilor din universități. „Începând din toamna acestui an!”

Citeşte și: Guvernul anunță o altă măsură drastică. „Mi se pare că este mult mai corect ca…” Decizia lui Ilie Bolojan

O economie mai sănătoasă pe termen lung

Ultima provocare identificată de premier privește consolidarea economiei. „Este important ca economia să fie pusă pe baze mai solide”, a spus Bolojan, menționând creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și susținerea investițiilor private.

Proiectul de buget pe 2026 estimează venituri de 391,7 miliarde de lei și cheltuieli de 527,4 miliarde de lei, ceea ce duce la un deficit de 135,7 miliarde de lei. Documentul include și credite de angajament de peste 712 miliarde de lei, pentru proiecte multianuale.

Finanțările cresc pentru domenii precum energia, apărarea, fondurile europene, digitalizarea, dar și pentru Administrația Prezidențială și SRI. În schimb, Sănătatea va primi mai puțini bani decât anul trecut.

Foto – Facebook

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

PE ACELAȘI SUBIECT
   
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton