Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Anul 2027 se anunță a fi un punct de inflexiune major pentru stabilitatea economică a României, în contextul în care promisiunile politice încep să se lovească frontal de realitatea cifrelor. Declarațiile optimiste ale oficialilor de la Ministerul Muncii privind o nouă indexare a pensiilor de la 1 ianuarie 2027 au declanșat un val de avertismente dure din partea specialiștilor în fiscalitate.
Aceștia susțin că rețeta creșterilor succesive bazate pe împrumuturi și suprataxare a ajuns la capăt de drum, iar continuarea acestui ritm riscă să împingă finanțele țării într-o zonă de blocaj total.
Întrebarea la care autoritățile refuză să răspundă: De unde vin banii?
Dincolo de discursul electoral, marea problemă a noilor majorări anunțate rămâne absența totală a unei surse reale de finanțare. Bugetul României este deja tensionat la maximum după valurile succesive de creșteri din ultimii ani, iar spațiul de manevră fiscală a dispărut complet.
Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș atrage atenția asupra lipsei de transparență din spatele acestor promisiuni și subliniază că nicio cifră din spatele acestui plan nu a fost fundamentată economic. „În primul rând trebuie să știm cât costă. Și întrebarea este: de unde vin banii? Nu s-a spus niciodată cât costă și de unde vin banii”, a explicat Biriș, potrivit Newsweek.ro.
Nota de plată a ultimilor ani și presiunea miliardelor de lei
Temerile analiștilor sunt justificate de un istoric recent marcat de cheltuieli publice scăpate de sub control. Deciziile politice din perioada 2023–2024 au lăsat deja o amprentă greu de suportat asupra deficitului bugetar, în condițiile în care atât anvelopa salarială a sectorului public, cât și fondul de pensii au fost majorate masiv, depășind cu mult ritmul de creștere al veniturilor colectate de stat.
Gabriel Biriș avertizează că aparatul bugetar nu mai poate susține un nou șoc financiar fără a risca un colaps fiscal. „Să nu uităm că și pensiile, și salariile bugetarilor au crescut în 2023–2024 cu 40% față de 2022. Cheltuielile cu salariile sunt undeva la 170 de miliarde de lei, iar cele cu asistența socială sunt și mai mari”, a continuat expertul. În plus, saltul artificial al salariului minim adaugă zeci de miliarde de lei la cheltuieli, transformând indexarea din 2027 într-un scenariu nerealist. „Dacă mai adaugi și indexarea pensiilor, mai pui încă vreo 40 de miliarde. Ajungem direct într-o zonă imposibilă”, a completat Biriș.
Economia crescută „din pix” și efectul de bumerang asupra firmelor
Marea eroare a strategiei guvernamentale actuale este ignorarea motorului privat, singurul care produce valoare adăugată și taxe. În loc să creeze un mediu predictibil care să atragă investitori mari și să genereze locuri de muncă sustenabile, statul a ales calea simplă a taxării agresive, o strategie care a început deja să își arate efectele nocive în piață.
„În loc să ne concentrăm pe creșterea atractivității României pentru investiții și pe crearea de locuri de muncă bine plătite, ca să avem de unde crește pensiile, noi le creștem din pix”, a afirmat Gabriel Biriș, criticând dur avalanșa de noi dări impuse companiilor. „Cocoșăm mediul de afaceri cu tot felul de taxe: IMCA, CAS-ul suplimentar, impozitul suplimentar pentru bănci, impozitul pe construcții, scurtarea perioadei de recuperare a pierderilor”, a adăugat acesta.
Gabriel Biriș concluzionează că această corecție dură a pieței era inevitabilă și o compară cu o perioadă de recuperare forțată: „Creșterile de accize și TVA au dus la scăderea consumului. Era absolut previzibil. Eu spuneam anul trecut că este un detox. După ce exagerezi cu mâncarea, trebuie să iei o pauză și să faci puțin regim”.