Moartea lui Mario Berinde continuă să provoace indignare și să ridice întrebări grave despre mediile în care au crescut agresorii. Pe măsură ce ancheta avansează, apar noi detalii despre trecutul copiilor ucigași și despre vulnerabilitățile care ar fi putut contribui la evoluția lor.
Fosta directoare a școlii din Cenei, Diana Fericean, a explicat că cei doi băieți adolescenți implicați în crimă nu mai frecventau unitatea de învățământ de ani buni. Repetaseră clasa a VI‑a de mai multe ori și fuseseră transferați către o instituție destinată copiilor cu dificultăți de adaptare sau cu probleme de învățare. Situația lor școlară era instabilă, iar absențele frecvente indicau lipsa unui sprijin educațional solid.
Cât despre adolescentul de 13 ani, considerat cel care ar fi inițiat planul crimei, acesta era cunoscut pentru un comportament irascibil și pentru conflicte verbale cu colegii. Nu existau însă antecedente de violență fizică în școală. Profesorii observaseră că reacționa rapid la frustrare și avea impresia constantă că este nedreptățit, o atitudine împărtășită și de mama sa, care manifesta deseori nemulțumiri la întâlnirile cu cadrele didactice.
“De fiecare dată când (n.r. – mama adolescentului de 13 ani) era chemată la școală, aceasta vocifera și susținea că doar copilul ei este de vină sau, dimpotrivă, că nu doar copilul ei greșește, ci și ceilalți” – a spus Diana Fericean, citată de Antena 3.
Rolul mediului familial în formarea comportamentelor
Un element comun în viețile copiilor implicați este absența mamelor în primii ani ai copilăriei. Cei doi adolescenți de 15 ani au fost crescuți de bunică, respectiv de o mătușă, în timp ce părinții lucrau în străinătate. Lipsa unei figuri materne stabile și a unui mediu familial echilibrat a fost, potrivit fostei directoare, un factor care a influențat dezvoltarea emoțională a copiilor.
În plus, accesul necontrolat la internet a permis formarea unor modele de comportament nepotrivite, fără supraveghere sau îndrumare. În lipsa unor limite clare, adolescenții au preluat tipare agresive sau distructive din mediul online, ceea ce ar fi putut contribui la deteriorarea capacității lor de a gestiona conflicte și emoții.
Avertismente ignorate la nivelul comunității
Fosta directoare a școlii a mai explicat că, în mediul școlar, nu au existat semne care să indice comportamente periculoase din partea copiilor implicați în cazul Mario Berinde. Ea a subliniat că elevii erau atent supravegheați, iar în interiorul școlii nu s-au observat activități care să ridice suspiciuni.
Situația era însă diferită la nivelul comunității. Acolo, fosta directoare observase probleme de comportament și semnale de risc în rândul mai multor copii. Tocmai de aceea a participat la o întâlnire oficială alături de polițistul local și de primar, în cadrul căreia au discutat despre adolescenții care ar trebui monitorizați îndeaproape. Lista prezentată atunci includea nume concrete, iar printre copiii semnalați se aflau și cei implicați astăzi în tragedie.
“A existat inclusiv o întâlnire între mine, domnul polițist și domnul primar, în care am discutat aceste aspecte și am indicat, cu nume și prenume, copiii care ar trebui monitorizați. Au fost și acești copii pe listă? Da, bineînțeles” – a adăugat fosta directoare.
Foto – arhivă
Newsletter zilnic Unica
Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.