Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României a fost aprobat în forma sa revizuită de către Comisia Europeană, marcând un moment esențial pentru direcția economică și socială a țării.
Ilie Bolojan a transmis miercuri că noua variantă a planului are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde sunt fonduri nerambursabile, iar 7,84 miliarde reprezintă împrumuturi avantajoase. Premierul a anunțat unde vor fi canalizate aceste resurse.
Premierul a subliniat că România are acum un PNRR realist, care sprijină economia și comunitățile locale, cu beneficii directe pentru cetățeni. „România are acum un PNRR realist, care sprijină economia şi comunităţile locale, aducând beneficii directe pentru cetăţeni, prin simplificarea regulilor şi menţinerea investiţiilor în spitale, infrastructură, energie verde şi digitalizare”, a declarat Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook.
Revizuirea planului a fost necesară din cauza neîndeplinirii unor jaloane și termene asumate anterior. Premierul a explicat că sumele alocate sub formă de împrumut nu mai puteau fi atrase până anul viitor, iar prioritatea Guvernului a fost menținerea fondurilor nerambursabile și renegocierea unor condiții mai realiste. „Am avut ca prioritate menţinerea unor jaloane şi termene realiste şi păstrarea în totalitate a fondurilor nerambursabile, de 13,5 miliarde de euro, în vederea asigurării fondurilor pentru investiţii”, a precizat Bolojan.
Destinația fondurilor din PNRR-ul revizuit al României
După aprobarea revizuirii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România va beneficia de un buget total de 21,4 miliarde de euro. Din această sumă, 13,57 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile, iar 7,84 miliarde sunt împrumuturi avantajoase. Banii vor fi direcționați către investiții strategice în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației publice.
Unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierii a fost legat de decarbonizare. România se angajase să închidă centralele pe cărbune până la sfârșitul anului 2025, însă investițiile în alternative – precum centrale pe gaz și parcuri fotovoltaice – nu au fost finalizate. Prin această aprobare, România a obținut prelungirea funcționării unor centrale pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni), Hunedoara (Valea Jiului), Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora). Trei grupuri energetice vor rămâne active până la sfârșitul anului 2029, iar alte două vor funcționa cel puțin până în august 2026. Această măsură are rolul de a asigura stabilitatea sistemului energetic național în perioada de tranziție către surse de energie mai sustenabile.
„Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic naţional, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie şi agent termic şi înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone”, a explicat premierul. În același timp, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare.
Credibilitate recâștigată în fața partenerilor europeni
Ilie Bolojan a subliniat că acest acord reprezintă un pas important pentru recâștigarea încrederii partenerilor europeni. „Termenele şi condiţiile negociate vor trebui respectate de Guvern, de ministere şi de autorităţile locale, în aşa fel încât să nu pierdem granturile europene destinate României. În felul acesta, îi respectăm şi pe cetăţenii ţării noastre”, a transmis premierul.
El a mulțumit echipei de negociere pentru efortul depus în ultimele luni, subliniind că discuțiile au fost dificile, dar conduse cu profesionalism și argumente solide. „A fost o negociere dificilă, dar condusă cu profesionalism şi argumente solide, care a adus un rezultat bun pentru România”, a concluzionat Bolojan.
Foto – Hepta
Newsletter zilnic Unica
Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.