Jumătate din locuințele din România se încălzesc cu lemne, în pofida faptului că mulți români și-au construit case moderne, iar unii au optat pentru panouri solare. Lemnele de foc rămân în continuare cea mai importantă sursă de încălzire, folosite deopotrivă pentru sobele tradiționale, dar și pentru centralele pe lemne.
Aproape jumătate din populația țării, un procent de 45%, locuiește în mediul rural și peste 200.000 de români s-au mutat la țară în ultimii cinci ani, mai ales după anul cu restricții severe impuse de pandemia de coronavirus. Orășenii fug de poluare și de traficul marilor orașe și caută aerul curat și libertatea curților de la țară. Drept urmare, se construiesc mii de case în fiecare an în zona rurală și în satele din jurul marilor centre urbane. O mare parte din locuințele de la țară au în continuare cel puțin o sobă care funcționează pe lemne, inclusiv casele construite în ultimii 20 de ani.
Sobele pe lemne reprezintă o alternativă sigură atât pentru încălzire, cât și pentru pregătirea hranei zilnice, în condițiile în care energia electrică poate fi întreruptă oricând. O simplă pană de curent și centrala va înceta să mai funcționeze. Iar, la țară, penele de curent sunt frecvente în timpul viscolelor și al ninsorilor abundente. Nu în ultimul rând, liberalizarea pieței de energie și facturile tot mai mari pentru curentul electric sau pentru gaze îi determină pe mulți români să instaleze o mică sobă pe lemne în casă, pentru a face față scumpirilor.
Soba versus centrală. Ce avantaje are fiecare
Centrala termică are certe avantaje și oferă un confort sporit în orice locuință. Cu toate că este dependentă de curentul electric și de gazele naturale, centrala termică este tot mai prezentă în casele moderne. O centrală oferă căldură în mod constant, încălzind întreaga locuință, acolo unde sunt montate caloriferele. Ea ocupă mai puțin spațiu decât o sobă sau un șemineu, pornește la o simplă apăsare de buton, nu necesită coș pentru evacuarea fumului și poate fi integrată în mobilier.
În comparație cu o centrală, soba pare să aibă mai multe dezavantaje, dar este mult mai puțin costisitoare. Soba poate încălzi un spațiu restrâns din casă, cel mult o cameră sau două camere unite, necesită instalarea unui coș de fum și ocupă un spațiu considerabil mai mare, chiar dacă este o sobă modernă din teracotă sau fontă. Sobele alimentate cu lemnele de foc produc multă cenușă, trebuie curățate periodic și trebuie să ai în apropiere un loc special unde să păstrezi lemnele uscate. În plus, trebuie să pui lemne pe foc în mod regulat pentru a menține o căldură constantă.
În pofida acestor dezavantaje, soba pe lemne are și ea avantajele ei. În primul rând nu necesită niciun fel de aprobare pentru montare, doar un sobar priceput. Soba de teracotă sau de fontă emană căldură ore întregi după ce ai stins focul și are o durată de viață mult mai mare decât o centrală. O sobă bine făcută și curățată periodic poate fi folosită zeci de ani. În plus, dacă este realizată din teracotă frumos pictată, devine o piesă tradițională deosebit de estetică.
Achiziția sobei, instalarea, curățarea și întreținerea ei sunt mult mai ieftine decât o centrală pe gaz, ceea ce face ca sobele să rămână principala sursă de căldură în casele din mediul rural. Conform ultimelor statistici din toamna anului 2024, un număr de 3,5 milioane de gospodării din România se încălzesc cu sobe pe lemne.
Cât de rentabilă este soba pe lemne
Încălzirea cu lemne este veche de când lumea și principala sursă de căldură pentru românii din mediul rural. Numeroase case cu sobe pe lemne există și în cartierele rezidențiale din marile orașe. Oamenii instalează mult mai ușor sobe pe lemne sau peleți, decât o centrală scumpă și sofisticată.
Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția asupra faptului că sobele pe lemne vechi au un randament de numai 30 – 40%, în sensul că doar 30% din căldura degajată de lemnele de foc este cu adevărat păstrată în locuință, în timp ce mare parte din energia lemnului ars se pierde sub formă de fum și particule fine care poluează masiv aerul.
În medie, o sobă pe lemne consumă aproximativ 2.500 – 3.000 kg de lemn pe sezon, cu un cost estimat la 800 – 2500 de lei, în funcție de regiune și loc de achiziție. De aceea, este recomandată înlocuirea sobelor vechi cu sobe moderne, care au o eficiență de 80% și care sunt cu atât mai avantajoase într-o casă bine izolată. De asemenea, mulți români apreciază sobele care funcționează cu peleți și care au un randament de 70 – 80%.
Ce esențe lemnoase să alegi pentru încălzire
Arderea lemnului reprezintă o problemă tot mai dureroasă la nivel național, atât din cauza distrugerii pădurilor, cât și din cauza poluării aerului. Cu toate acestea, românii vor mai păstra sobele în casă multă vreme de acum încolo. Soba este ieftină și ușor de întreținut, chiar dacă lemnele de foc se scumpesc de la un an la altul.
Cu cât prețul lor este mai mare, cu atât trebuie să alegi cu atenție lemnele de foc și să cumperi esențe tari, care ard mocnit și eliberează o cantitate mai mare de căldură. Așa cum știau și bunicii noștri, lemnul de esență tare este fagul, stejarul, carpenul, frasinul și salcâmul. Acești copaci sunt cei mai buni pentru foc, deoarece ard mai lent, uniform și degajă o cantitate mai mare de căldură, usucă bine aerul din casă și previn apariția mucegaiului pe pereți.
Lemnul de esență moale precum rășinoasele, bradul și molidul sau mesteacănul, arde mai repede și mai intens, fiind util pentru o încălzire rapidă, dar nu la fel de eficient pentru o încălzire de durată lungă. Este esențial ca lemnul să fie uscat, deoarece lemnul umed arde ineficient și produce mult fum și cenușă.
Esențe lemnoase recomandate
În România, lemnul care degajă cea mai mare căldură este considerat carpenul, urmat de stejar.
Fagul: Datorită densității sale, degajă multă căldură și arde mult timp, fiind o alegere excelentă.
Stejarul: Putere calorică ridicată, arde lent și produce o cantitate redusă de cenușă.
Carpenul: Considerat de mulți specialiști drept lemnul cu cea mai mare putere calorică.
Salcâmul: Deși nu este cel mai bun ca putere calorică, este tot o esență tare care arde lent și destul de multă vreme.
Esente lemnoase mai puțin recomandate pentru încălzire
Bradul, molidul: acești copaci ard rapid și intens, fiind mai potriviți pentru a aprinde focul sau pentru a obține o căldură rapidă, dar degajă mai puțină căldură pe termen lung.
Mesteacănul: Arde mai repede decât esențele de foioase tari, dar mai lent decât rășinoasele.
Cum se păstrează lemnele de foc
Cumpără întotdeauna bușteni bine uscați, nu copaci abia tăiați din pădure. Întreabă sau verifică unde sunt ținuți buștenii, să fie păstrați într-un spațiu protejat de ploaie și umiditate. Lemnele crude și umede scot mult fum, în loc să îți ofere căldură. Este recomandat să cumperi lemnele de foc din copaci tăiați cu unul sau doi ani înainte și bine uscați în adăposturi.
Pe de altă parte, verifică locul de unde au fost tăiați copacii, să nu fie zone de lângă lacuri și bălți, cu multă umiditate. Chiar dacă nu cunoști esențele lemnoase, poți verifica ușor gradul de umiditate. Cu cât buștenii sunt mai albi și mai uscați, aceștia se deosebesc ușor de buștenii umezi, care au lemn mai gălbui, mai închis la culoare și mai greu. Umiditatea copacilor proaspăt tăiați depășește 50%, adică mai mult de jumătate din greutatea lor este apă. Lemnul de foc umed emite mai puțină energie decât lemnul de foc uscat, în plus, se aprinde mai greu și degajă mult fum.
Combină lemnele de foc de esență tare cu cele de esență moale. Nimeni nu vinde doar lemn de carpen sau lemn de stejar. Întotdeauna lemnul de foc provine de la specii diferite de copaci. Nu în ultimul rând, verifică să fie lemne tăiate legal. Nu încuraja furtul de lemne și distrugerea ilegală a pădurilor!
Acasă, păstrează lemnele într-un șopron sau într-o magazie acoperită. Ideal ar fi să cumperi lemnele de foc la final de primăvară și să le lași să se usuce treptat peste vară într-un loc adăpostit de ploaie. Astfel, toamna vei avea lemne mult mai bine uscate, decât cele pe care le găsești de vânzare la începutul sezonului rece.
Lemnele de foc trebuie stivuite pe un suport ridicat de la sol, pe paleți de lemne sau pe un suport de metal. Dacă le stivuiești în aer liber, acoperă partea de sus a stivei de lemne cu o prelată impermeabilă, dar lasă capetele libere pentru circulația aerului.
Evită să păstrezi lemnele de foc mai mult de doi – trei ani, pentru că încep să fie atacate de carii și se pierde o bună parte din componenta bogată în gaz care conferă puterea calorică.
Depozitarea în aer liber permite lemnului să se usuce natural, beneficiind de soare și vânt. Nu uita să așezi buștenii tăiați cu scoarța în jos, în straturi alternative, cu un mic spațiu între bușteni pentru a permite curenților de aer să usuce lemnul în profunzime.
Mulți gospodari stivuiesc lemnele de foc lângă peretele sudic al casei, unde le usucă soarele, chiar și în cele mai reci zile de iarnă!
foto: Shutterstock
Newsletter zilnic Unica
Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.