Obiceiuri ciudate din lume la masa de Crăciun

Zodiacul Chinezesc. Ce zodie chinezească ești în funcție de anul nașterii

25.12.2013, 10:00. Actualizat 07.09.2022, 18:00

Când ziceai că le ştii pe toate şi că preparatele pentru bogata masă de Crăciun nu mai au nici un secret pentru tine, venim noi să-ţi arătăm încă o dată că omul cât trăieşte tot mai are ceva de învăţat. Uite câteva obiceiuri ciudate din lume la masa de Crăciun.
N-o lua drept ofensă, ci ca pe un dar special, oferit din inimă, ca să ai un Crăciun şi mai fericit. Iată câteva obiceiuri ciudate din lume la masa de Crăciun
Căci, fie el Santa Claus, Pere Noel, Sinterklaas sau Moş Crăciun, bătrânul cu plete dalbe poartă în spate aceeaşi desagă, în orice colţ de lume, aprinzând în fiecare flacăra vie a copilăriei. Sfânta sărbătoare a Crăciunului aduce, pe lângă mireasma cetinei de brad, un evantai de tradiţii din întreaga lume. De la banalul orez cu lapte, până la cele mai fine delicatese din peşte, toate bucatele zilelor de sărbătoare sunt deosebite.

De-ale gurii, pe placul Moşului

Cârnaţi, caltaboşi, pomana porcului, sarmale, piftie, cozonaci, prăjituri… Multe bunătăţi se mai aşază pe masa românului de Crăciun! Dar ai idee câte mai sunt pe lângă acestea?
Sunt de etnie sârbă, dar tot români se numesc. Şi tradiţiile lor vin să ne completeze obiceiurile. Ei sărbătoresc Crăciunul după vechiul calendar, iulian, aprinzând un stejar, în semn de belşug, sănătate, putere şi trăinicie. În Ajun, femeile nu au voie să iasă pe stradă sau să meargă la vecini, căci aduc ghinion. Aşa că stau acasă şi gătesc bucate alese, printre care şi Cesnita, o prăjitură specială, în care se pune un ban şi cine îl găseşte are noroc tot anul. Din nici o casă nu lipseste plăcinta cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând.

Şi armenii ortodocşi sărbătoresc Crăciunul în aceeaşi zi cu Boboteaza, pe 6 ianuarie, dată la care Iisus a fost botezat, după 33 de ani, în aceeaşi zi în care s-a născut. Credincioşii primesc de la biserică apă sfinţită, busuioc, anafură şi „mas”, un preparat specific, din făină, pe care îl duc bolnavilor din familie. Ruşii lipoveni serbează tot pe stil vechi Crăciunul, „guleaiul” sau masa festivă fiind împănat cu preparate din peşte, votcă şi vin roşu.
Saşii au lăsat în tradiţia culinară o prăjitură delicioasă, cu brânză dulce, smântână şi nucă, numită „henclese”. „Julfa” este un preparat dulce deosebit, ce poate fi degustat cu precădere în Bucovina şi Moldova. Se face din turtiţe coapte însiropate, umplute cu seminţe de cânepă sau cu nuci.

Pe la alţii cum o fi? Tradiţii de Crăciun din alte ţări

În Suedia, orezul cu lapte e la mare căutare, căci Jultomte, Moşul autohton, e de fapt un pitic îmbrăcat în roşu, cu barbă albă, mare amator al acestei mâncări. Se mai pregătesc în Ajun preparate din şuncă, peşte şi fasole.
Grecii nu strâng masa de Crăciun după ospăţ pentru ca Iisus, care va trece pe acolo noaptea, să nu rămână flămând. Bucătăreasa nu uită să însemne pâinea cu palma, înainte de a o coace, pentru a le arăta copiilor că Iisus a binecuvântat casa.
Prăjiturile nelipsite sunt „Melomakaronas”, însiropată cu miere, şi „Kourabiedes”, acoperită cu fulgi de zahăr.
La Nochebuena cubaneză abundă în festinuri cu friptură de porc, fasole neagră cu orez şi piure de plante tradiţionale, pregătite într-o groapă în pământ, umplută cu cărbuni şi frunze de bananier.
Neozeelandezii se delectează cu budincă de stafide şi prăjitura Pavlova, din bezea, cu kiwi, căpşuni şi frişcă.
Punctul culminant al mesei de Crăciun pentru francezi este tradiţionala „Buche de Noel”, o prăjitură de ciocolată în formă de buturugă.
Castanele prăjite, merele umplute cu marţipan, varza roşie şi găluştele cu slănină fac deliciul germanilor.
Jamaicanii colindă în ritm de reggae şi se înfruptă din orez, carne de pui, de vită şi carne picantă de capră.
Italienii mănâncă, în seara de Ajun, 7 feluri de peşte, alături de broccoli, spagheti şi fructe de mare.
Citeşte mai departe şi vezi ce alte obiceiuri culinare ciudate de Crăciun sunt în alte ţări, pe pagina următoare!
Pe mesele spaniolilor predomină „rodul pământului”, produse precum şofranul, uleiul de măsline sau oţetul de Jerez.
Majoritatea preparatelor sunt pe bază de fructe uscate: migdale în supă, nuci în prăjituri şi seminţe de pin în varză roşie. Varza roşie e nelipsită din meniul spaniol, pregă-tită simplu: fiartă şi aromată cu usturoi. Peştele e la loc de cinste, prăjit, cu cartofi şi ceapă, decorat cu pătrunjel şi şofran sau cu un sos de lichior şi piper.
Fără renumita prăjitură „touron”, din ciocolată, nucă de cocos, îngheţată de praline şi pastă de migdale, glazurată cu ciocolată şi ulei de măsline nu e sărbătoare în Spania.

„N-ai fi zis că era deşteptul clasei”. Femeia care i-a fost dirigintă lui Nicușor Dan a povestit detalii neștiute din trecutul Președintelui României. Ce dezvăluiri neașteptate a făcut fosta profesoară

Recomandarea zilei

Daca spaniolii au Touron, noi avem prajitura Fanta! Incearc-o si tu!

În Finlanda, decembrie e luna bucuriei, când prietenii se adună la un „glogi”, băutură fierbinte, cu vin îndulcit şi aromat. Pe masă vei găsi somon uşor sărat, lavaret crud sau hering în diverse sosuri. Nu trebuie omis merluciul, macerat în apă minerală, cu sos alb şi cartofi. Desertul numit „joulutorttu”, este o plăcintă cu gem de prune, pufoasă.
În SUA, în principal la Casa Albă, se serveşte „Prăjitura prezidenţială”, preparată după o reţetă veche, de peste două secole, cu cireşe, migdale, petale şi sirop de trandafiri. Este o tradiţie unică în lume. Dar în Vestul Americii se pregăteşte renumitul „Egg Nog”, în vase mari de sticlă, un lichior de ouă cu coniac, rom şi lapte.
În Bulgaria, după ce toţi ai casei s-au înfruptat din tradiţionala supă de fasole, cel mai în vârstă membru al familiei împarte bucăţi dintr-o pâine în care a fost ascuns un bănuţ norocos. Cel care îl găseşte va avea un an bun.
Masa tradiţională britanică nu conţine defel porc, ci curcan, alături de care se servesc diverse budinci, turtă dulce şi băuturi.
În Irlanda, Crăciunul e mai mult prilej de rugăciune decât de distracţie. În Ajun, femeile prepară o turtă cu seminţe pentru fiecare membru al familiei. În noaptea sfântă, fiecare locuinţă are în faţa uşii pâine şi lapte, simboluri ale ospitalităţii.
Când vine vorba despre luminiţe, recordul îl deţin danezii. Nicăieri în lume nu sunt aprinse mai multe lumini decât în Danemarca. Cei ce ţin să le meargă bine trebuie să aibă provizii considerabile de prăjituri şi să nu lase nici un musafir să plece până nu gustă din ele.
Din tradiţionala budincă de orez cu migdale e bine să se păstreze o porţie şi pentru spiriduşul din pod, care veghează asupra casei. Răii spun că, de fapt, cea care se înfruptă din budincă e pisica vecinilor, nu spiriduşul, dar ei sunt ursuzii, cei ce nu savurează magia sărbătorilor.
În Cehia, regulile sunt mai aspre. După legi nescrise, numărul celor de la masă trebuie să fie par, iar cel ce se va ridica de la masă înainte de sfârşitul ospăţului va muri în anul următor. De aceea, bucatele sunt aduse pe masă înainte de venirea oaspeţilor, pentru ca gospodina să nu fie nevoită să mai facă drumuri la bucătărie. Şi cine s-ar îndura să se ridice de la masă până nu primeşte desertul tradiţional, o delicioasă pră-jitură cu migdale?
Sursa foto: Shutterstock