Crăciunul pe rit vechi 2026 – cine îl sărbătorește și ce tradiții sunt

Crăciunul pe rit vechi 2026 se sărbătorește, ca în fiecare an, la începutul lunii ianuarie, imediat după Botezul Domnului. Numeroși creștini care păstrează calendarul gregorian pe stil vechi sărbătoresc Crăciunul sau Nașterea Domnului pe data de 7 ianuarie, când ceilalți creștini țin deja praznicul Sfântului Ioan Botezătorul.

Cuprins

1 De ce se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi în ianuarie
2 Unde se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi în România
3 Cum se pregătesc creștinii pe stil vechi în Ajun de Crăciun
4 Ce bucate se servesc la Crăciunul pe rit vechi 2026
5 Ce obiceiuri păstrează creștinii de rit vechi

În România, Crăciunul pe rit vechi 2026 este sărbătorit de mai multe comunități care respectă calendarul iulian, păstrând tradiții vechi de secole și un mod aparte de a trăi Sărbătorile de iarnă. Printre acestea se numără lipovenii, rușii de rit vechi, dar și o parte dintre sârbii și ucrainenii din nordul și vestul țării. Pentru ei, Nașterea Domnului are loc pe 7 ianuarie, iar pregătirile încep cu mult timp înainte, prin post, rugăciune și obiceiuri transmise din generație în generație.

Satele din Delta Dunării, Bucovina sau Banat capătă în aceste zile o atmosferă aparte. Casele sunt împodobite simplu, dar cu multă grijă, iar mesele de Crăciun respectă rânduiala tradițională, cu bucate pregătite după rețete vechi. Colindele sunt cântate în limba maternă, cu o profundă încărcătură spirituală, iar slujbele religioase au un caracter solemn și profund.

Crăciunul pe rit vechi nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și un prilej de reafirmare a identității culturale. Prin aceste comunități, România își arată diversitatea spirituală și bogăția tradițiilor, demonstrând că respectul pentru credință și obiceiuri poate traversa timpul fără să-și piardă sensul.

Oamenilor nu le-a venit să cradă că e el! La 58 de ani s-a distrat ca-n copilărie, pe săniuță! Artistul nostru a făcut furori pe pârtie! FOTO

Recomandarea zilei

De ce se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi în ianuarie

Crăciunul pe rit vechi 2026 - cine îl sărbătorește și ce tradiții sunt

Ortodocșii pe stil vechi din comunitățile de sârbi, moldoveni sau lipoveni sărbătoresc Crăciunul cu 13 zile mai târziu decât majoritatea creștinilor ortodocși, care prăznuiesc Nașterea Domnului pe 25 decembrie. Această diferență apare din cauza folosirii calendarului iulian, păstrat de unele biserici, în timp ce altele au adoptat calendarul gregorian, îndreptat în anul 1582.

Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr., inspirat din calendarul egiptean, și a fost utilizat de întreaga creștinătate timp de aproape 15 secole. El a stat inclusiv la baza stabilirii datei Paștelui la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325. Totuși, acest calendar nu corespundea perfect cu anul solar, acumulând în timp o diferență de câteva zile.

Cine este Bee, tânăra pe care mai mulți tiktokeri, printre care și Makaveli, au scos-o cu forța din Spitalul Județean Constanța, în mijlocul nopții. „Un grup de persoane a pătruns neautorizat în incinta spitalului creând panică în rândul pacienților”. Ce a urmat pare rupt din filme

Recomandarea zilei

Pentru a corecta acest decalaj, papa Grigorie al XIII-lea a introdus calendarul gregorian, eliminând zece zile. Multe biserici ortodoxe au trecut la calendarul pe stil nou, după Sinodul de la Constantinopol din 1923. Din acel an, Biserica Ortodoxă Română a început să sărbătorească Crăciunul pe data de 25 decembrie. Însă bisericile ortodoxe ruse și sârbe au păstrat data de 7 ianuarie pentru a sărbători Nașterea Domnului, astfel că, până în prezent, ele sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi, mai târziu cu 13 zile. Din acel an, totodată, Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.

Unde se sărbătorește Crăciunul pe rit vechi în România

În țara noastră, peste 1 milion de adepți ai Bisericii Creștin Ortodoxe pe stil vechi sărbătoresc Crăciunul pe data de 7 ianuarie, cu precădere ruși lipoveni, basarabeni și sârbi. În Moldova, există și câteva comunități de români care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi. Aceștia se închină la așa numita Biserică Ortodoxă de Stil Vechi sau stilistă, cum este denumită popular, dar care nu este recunoscută canonic de Biserica Ortodoxă Română.

Statul român a adoptat calendarul nou, îndreptat, din anul 1919. Dar Biserica Ortodoxă Română a adoptat acest calendar abia în anul 1924, după Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol (1923).

La acest mare sinod nu au participat, însă, toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naţionale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată aici a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o va crede potrivită, pentru a nu tulbura datinile și obiceiurile creștine.

Convinse de necesitatea îndreptării calendarului, din 1924 cele mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat acest calendar astfel: Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (1924), Patriarhia Antiohiei (1924), Patriarhia Alexandriei (1928), Arhiepiscopia Ciprului (1924), Biserica Greciei (1924) şi Biserica Ortodoxă Romană (1924), socotind ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sărind peste cele 13 zile cu care rămăsese în urma calendarul iulian, Biserica Gruziei, Biserica Ortodoxă din Polonia (1924), Biserica Ortodoxă din vechea Cehoslovacie (1951), Biserica Ortodoxă din Finlanda (1917), Biserica Ortodoxă Bulgară (1968).

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe pe stil vechi și anume Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă şi Biserica Sârbă, precum şi Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepţia Vatopedului.

De menționat că Biserica Ortodoxă din Ucraina a renunțat la calendarul pe stil vechi din anul 2023 și a sărbătorit pentru prima dată Crăciunul pe stil nou la data de 25 decembrie 2023. Decizia de a se desprinde de Biserica Ortodoxă Rusă a fost luată în urma războiului de cotropire declanșat de Rusia în februarie 2021. Numeroși ucraineni refugiați în România au sărbătorit și ei Crăciunul prima dată pe stil nou, pe data de 25 decembrie 2023, alături de creștinii români.

Cum se pregătesc creștinii pe stil vechi în Ajun de Crăciun

Foto: Comunitatea Rușilor Lipoveni din România

Cele mai multe tradiții legate de Crăciunul de rit vechi seamănă cu tradițiile românești legate de Nașterea Domnului. Crăciunul pe rit vechi 2026 se sărbătorește și anul acesta pe data de 7 ianuarie.

În comunitățile lipovenești din România, Crăciunul pe stil vechi este trăit cu multă rânduială, sobrietate și profund respect față de tradițiile moștenite de la străbuni. Sărbătoarea Nașterii Domnului este precedată de un post aspru, respectat cu strictețe, însoțit de rugăciune și de participarea constantă la slujbele bisericii.

Ajunul Crăciunului este dedicat pregătirii sufletești. În multe sate lipovenești, mesele sunt simple, iar casele sunt curate și împodobite modest, fără fast. Seara, credincioșii merg la biserică pentru slujba de priveghere, care durează mai multe ore și este cântată în limba slavonă veche. Atmosfera este una solemnă, marcată de liniște și reculegere.

În seara de Ajun, după apusul soarelui, dar înainte de miezul nopţii, sunt aşteptaţi copiii la colindat. După colindat, fiecare familie se așază la masă pentru a servi bucate de post la “Cina Sfântă”, care are loc după răsăritul primei stele pe cer. Acest obicei aduce aminte de steaua care i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.

Printre bucatele tradiționale de post din casele lipovenilor sau ale sârbilor se numără compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă și zahăr, sarmalele de post cu ciuperci sau colacii simpli din făină nouă.

La ora 12 noaptea se merge la biserică, la snocne, cum se numeşte slujba de la miezul nopţii. După slujbă, în biserică se colindă, iar din repertoriu nu lipseşte cea mai veche şi mai lungă colindă, care conţine 17 strofe. În dimineaţa de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul, un vechi colind creștin al cărui nume aduce aminte de Nașterea Domnului la Ierusalim.

Ce bucate se servesc la Crăciunul pe rit vechi 2026

În ziua de Crăciun, pe data de 7 ianuarie, mulți credincioși merg la Liturghie, apoi se reunesc cu familiile la masa de sărbătoare, în jurul prânzului. Basarabenii pregătesc un purcel de lapte fript la jar și sarmale delicioase cu afumătură, sârbii pregătesc borșuri și fripturi din carne de porc, zacuști, salate cu varză, cozonaci și plăcinte, alături de o carafă mare de vin roșu.

Rușii lipoveni pun pe masă, la Crăciunul pe rit vechi 2026, preparate ca haladet (piftie de porc cu hrean), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui) sau vareniki (colţunaşi cu brânză). Nu lipsește carnea de pește din care se fac preparate la cuptor, borșuri sau ciorbă din chifteluțe de pește.

Ce obiceiuri păstrează creștinii de rit vechi

Copiii din Ansamblul de dansuri sărbești Sloga din Felnac, județul Arad

În ajunul Crăciunului pe stil vechi, pe 6 ianuarie, gospodinele basarabence păstrează un obicei plin de simboluri și credință: ele pregătesc mai mulți colaci mici, din care alcătuiesc „ajunelul”. Acești colăcei sunt înșirați pe o ață și împodobiți cu flori de busuioc, planta considerată purtătoare de binecuvântare și curățenie sufletească.

Ajunelul este apoi legat cu grijă de o icoană mare din casă, de obicei icoana Nașterii Domnului sau a Maicii Domnului cu Pruncul, și rămâne acolo până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, pe 23 aprilie. După această dată, colacii sunt sfărâmați și dați animalelor din gospodărie, cu credința că acestea vor fi sănătoase, harnice și roditoare.

Tot în noaptea de Ajun, sârbii respectă un ritual care implică focul purificator. Ei aduc de la pădure o creangă groasă de stejar, numită „banjak”, și îi dau foc în curte sau chiar în soba din casă. Flacăra trebuie să fie puternică și curată, semn al norocului și al unui an plin de bucurii. Dacă lemnul trosnește sau arde neuniform, tradiția spune că pot urma încercări și greutăți.

În ziua de Crăciun, pe 7 ianuarie, masa festivă este încărcată nu doar de bucate, ci și de semnificații. Sub fața de masă, sârbii așază bani și fân, simboluri ale bogăției, belșugului și protecției împotriva lipsurilor. Acestea rămân acolo până la Bobotează, sărbătorită pe 19 ianuarie, când banii sunt dăruiți copiilor, iar fânul este oferit animalelor.

În unele comunități basarabene și ucrainene din Maramureș se mai păstrează obiceiul legării picioarelor mesei cu un lanț, pentru ca bunăstarea să nu părăsească gospodăria. Lanțul este îndepărtat abia după Bobotează, odată cu încheierea Sărbătorilor de iarnă.

Foto: Shutterstock/Facebook