Emil Boc a spus ce se va întâmpla după plecarea partidului PSD de la guvernare. Ce spune Constituția: „Lucrurile sunt destul de simple”

.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

PSD își retrage miniștrii din Guvernul Bolojan, dar fostul premier Emil Boc explică: Guvernul nu cade automat. Ce urmează? Constituția oferă soluții clare pentru astfel de crize politice.

Emil Boc a explicat ce se va întâmpla după plecarea partidului PSD de la guvernare

Fostul premier Emil Boc explică mecanismele clare prevăzute de lege și dezvăluie de ce un guvern nu poate fi dat jos fără o plasă de siguranță.

Decizia PSD de a se retrage de la guvernare a fost confirmată de un vot covârșitor: 97,7% dintre cei 5.000 de membri ai partidului au fost de acord să retragă sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan, conform Știrile PRO TV. Miniștrii PSD urmează să-și depună demisiile în seara zilei de 22 aprilie sau cel târziu în dimineața zilei de 23 aprilie, potrivit aceleiași surse.

Acest scenariu a generat speculații privind soarta Guvernului Bolojan, dar Emil Boc, fost premier și actual primar al Clujului, a subliniat că nu este cazul să ne așteptăm la o prăbușire automată a Executivului. „Lucrurile sunt destul de simple. Constituția oferă soluții clare pentru astfel de situații“, a declarat Boc.

45 de zile pentru a găsi soluții

Ce se întâmplă efectiv după retragerea PSD-ului? Potrivit Constituției, premierul Ilie Bolojan are la dispoziție un interval de 45 de zile pentru a numi alți miniștri care să preia portofoliile lăsate vacante de PSD. În acest timp, Guvernul continuă să funcționeze fără întreruperi majore. „În condițiile în care partenerii de la PSD își mențin opțiunea de a ieși de la guvernare, timp de 45 de zile, premierul Bolojan are posibilitatea să desemneze din rândul membrilor guvernului alți miniștri pentru a ocupa portofoliile. Am avut și eu o asemenea situație în 2009“, a explicat Boc.

Această prevedere constituțională permite evitarea unei crize politice imediate. În acest interval, șeful Executivului poate apela la miniștri interimari, care să asigure continuitatea guvernării.

Citește și: PNL rupe coaliția cu PSD. Secretarul general al PNL, Dan Motreanu: „Este momentul să ne despărțim”

După 45 de zile: testul Parlamentului

Situația se complică după aceste 45 de zile. Premierul este obligat să se adreseze Parlamentului pentru a obține aprobarea noii formule guvernamentale. Dacă propunerile sunt acceptate, Guvernul își continuă activitatea cu noua echipă. Dar ce se întâmplă dacă Parlamentul respinge schimbarea?

„Dacă schimbarea compoziției politice este aprobată de Parlament, lucrurile merg mai departe. Dacă nu este aprobată de Parlament, acest guvern rămâne în continuare cu puteri depline”, a subliniat Boc. Cu alte cuvinte, Guvernul nu cade automat. El rămâne în funcție până când o nouă majoritate politică este formată, capabilă să propună și să susțină un alt cabinet.

Această dinamică este posibilă deoarece, conform articolului 110 din Constituție, un guvern poate fi demis doar printr-o moțiune de cenzură adoptată de Parlament, nu prin simpla neaprobarea a noii componențe guvernamentale.

Știrile PRO TV citează și opinia fostului judecător al Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, care afirmă că „faptul că nu se duce în Parlament nu are nicio sancțiune. Rotește miniștri. Numește un interimar și după 45 de zile îi rotește. E posibil să stea și un an, doi”.

Provocarea unei noi majorități

Una dintre cele mai mari dificultăți într-un astfel de scenariu este formarea unei noi majorități parlamentare. Emil Boc accentuează că: „Cine dă jos un guvern trebuie să aibă și posibilitatea să pună unul nou. Aceeași majoritate politică, repet, care dă jos un guvern, trebuie s-o și pună”.

Fără o majoritate clară, orice încercare de a răsturna un guvern poate duce la instabilitate politică. Spre deosebire de Germania, România nu are un mecanism de „moțiune constructivă de neîncredere”, care să impună desemnarea unui nou premier odată cu căderea celui vechi. „În România nu există mecanismul german numit moțiune constructivă de neîncredere. Ce înseamnă moțiune constructivă de neîncredere în sistemul german? Că atunci când vrei să dai jos un guvern prin moțiune de cenzură, aprobi în același timp și numele noului cancelar. În România nu este asemenea mecanism, dai jos și după aceea vedem ce se întâmplă”, explică Boc.

Citește și: Nicușor Dan a chemat partidele din coaliție la consultări. PSD intră primul la discuții

Alegerile anticipate, un vis îndepărtat

În cazul în care nu se poate forma o nouă majoritate, singura soluție ar fi organizarea de alegeri anticipate. Totuși, Emil Boc consideră această variantă puțin probabilă. „Soluția finală este arbitrajul corpului electoral prin alegeri anticipate – soluție care știm că aproape este imposibilă în sistemul constituțional românesc”, a spus fostul premier, subliniind complexitatea și rarele circumstanțe în care acest lucru ar putea fi realizat.

În acest context politic tensionat, PSD a anunțat că va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan săptămâna viitoare, potrivit surselor politice citate de Știrile PRO TV. Pentru ca această mișcare să aibă succes, social-democrații au nevoie de sprijinul AUR și al altor parlamentari dispuși să voteze moțiunea.

Totuși, președintele României, Nicușor Dan, a fost clar în poziția sa: „Ar trebui ca eu să numesc un premier PSD, care să-mi spună că va avea susținerea AUR și asta eu nu voi face niciodată”.

Cu o coaliție formată în 2025 între PNL, PSD, USR, UDMR și minorități, protocolul actual prevede că funcția de premier rămâne în mâinile PNL până în 2027. În acest context, o schimbare de guvern depinde de alianțe politice extrem de complexe, care în momentul de față par greu de realizat.

Foto: Facebook

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

PE ACELAȘI SUBIECT
   
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton