Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat finalizarea proiectului pentru noua Lege a Salarizării în sistemul bugetar. Documentul, care reprezintă un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmează să fie publicat pentru dezbatere publică la începutul săptămânii viitoare.
În ciuda climatului politic instabil din cadrul coaliției de guvernare, oficialul a dat asigurări că mecanismul de reformă este pregătit pentru implementare, având la bază analizele tehnice realizate împreună cu experții Băncii Mondiale.
Adio legăturii automate cu salariul minim: Apare indicele de referință
Cea mai radicală modificare adusă de noua legislație este schimbarea modului în care se calculează veniturile celor aproximativ 1,3 milioane de angajați de la stat. Până în prezent, multe grile de salarizare erau legate direct de valoarea salariului minim pe economie, ceea ce genera majorări automate în lanț la fiecare decizie de creștere a acestuia. Noua lege propune o ierarhizare strictă, pe o scară de la 1 la 8, unde salariul cel mai mare va fi menținut pentru funcția de Președinte al României.
Florin Manole a explicat că această decuplare tehnică este necesară pentru a asigura sustenabilitatea bugetară pe termen lung, fără a afecta însă pragul de subzistență al angajaților. „Este un mod de a decupla Legea salarizării de eventualele, legalele, anticipabilele creșteri ale salariului minim. Sigur că asta fără ca în administrație să existe cineva care să câștige sub salariul minim. Referențialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil”, a precizat ministrul Muncii, citat de Digi 24.
Premierul Bolojan avertizează: „Poate să vedem și tăieri de salarii”
Deși sindicatele așteaptă corecții în sus pentru categoriile subplătite, viziunea premierului Ilie Bolojan este una mult mai pragmatică și include măsuri care ar putea genera valuri de nemulțumire în anumite sectoare publice. Șeful Executivului a subliniat că reforma nu are doar scopul de a distribui fonduri suplimentare, ci și pe acela de a echilibra sistemul acolo unde au existat excese salariale în ultimii ani.
Perspectiva premierului este una de rigoare administrativă, acesta recunoscând că se pregătește o etapă dificilă. „Mi-aş dori să avem o lege a salarizării în care să văd creşteri de salarii acolo unde trebuie. Dar poate să vedem şi tăieri de salarii acolo unde s-a sărit peste cal. Probabil că intrarea ei în vigoare se va face etapizat”, a afirmat Ilie Bolojan.
Acesta a admis, totodată, că determinarea politică pentru tăieri de venituri este o provocare istorică în România, însă a punctat necesitatea acestor „corecturi în sens negativ” pentru sectoarele unde veniturile nu mai reflectă realitatea economică.
Implementare treptată din 2026 și presiunea sindicatelor
Chiar dacă proiectul va fi disponibil pentru dezbatere în zilele următoare, intrarea în vigoare a noilor grile nu va fi imediată. Contextul economic actual impune o aplicare graduală a reformei, cel mai probabil începând cu anul 2026. Ministrul Florin Manole a insistat pe ideea că stabilitatea proiectului este garantată de munca depusă de grupul interministerial încă din 2023, independent de luptele politice de moment.
„Indiferent de ce se va întâmpla în următoarele zile, legea salarizării va fi gata, va fi disponibilă pentru dezbateri publice. Există foarte multe argumente pentru care acest proiect poate să continue indiferent de conjunctura politică punctuală dintr-o instituţie sau alta”, a conchis Manole. De cealaltă parte, confederațiile sindicale solicită ca dialogul de săptămâna viitoare să fie unul constructiv, cerând prezența tuturor ministerelor de profil la aceeași masă pentru a evita blocajele în aplicarea sustenabilă a noii legi.