Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Viorel Pașca, soția, trei fii și două dintre nurorile lor au fost plasați sub control judiciar în cazul azilelor ilegale din județul Bihor. Procurorii DIICOT, care au solicitat arest preventiv pentru 30 de zile, vor contesta decizia Tribunalului București.
Un scandal de proporții a zguduit județul Bihor, dezvăluind o rețea de exploatare a celor mai vulnerabili membri ai societății, sub masca unei presupuse organizații umanitare. Viorel Pașca, liderul acestei structuri, alături de soția, fiii și alți colaboratori apropiați, se află acum în mijlocul unei anchete DIICOT de proporții, după ce agenți sub acoperire au strâns probe incriminatoare împotriva lor.
Joi seară, Tribunalul București a decis ca Viorel Pașca, soția sa Florica și cei trei fii ai lor să fie plasați sub control judiciar, respingând cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivă pentru 30 de zile. Procurorii au anunțat că vor contesta această decizie.
În fața instanței, avocatul Răzvan Doseanu a declarat: „Dacă instanța nu a dispus nici măcar arestul la domiciliu, să vă întrebați dumneavoastră atunci cam cum a fost făcut acest dosar”.
Pe Facebook, avocatul a publicat o postare victorioasă, enumerând numele celor șase inculpați care au fost plasați sub control judiciar: Viorel Pașca, soția sa Florica, cei trei fii ai săi – Viorel Emanuel, Abel Timotei și Daniel Sabin – și Delia Mioara Păcală.
Cum a fost destructurată rețeaua: rolul agenților sub acoperire
Potrivit Libertatea, ancheta DIICOT a fost posibilă grație unor investigatori sub acoperire, care au reușit să se infiltreze în organizația condusă de Viorel Pașca. Operațiunea s-a intensificat la începutul anului 2026, după ce tentativele inițiale din toamna lui 2025 nu au avut succes.
Agenții, folosind identități false, au câștigat încrederea liderului rețelei și au obținut informații esențiale privind activitățile ilegale din centrele de îngrijire clandestine din Bihor.
În discuțiile cu o investigatoare, Viorel Pașca ar fi explicat strategia prin care asociația sa se prezenta ca fiind o organizație non-guvernamentală, funcționând exclusiv pe baza donațiilor. Tot el ar fi dezvăluit că deținea aproximativ zece case, în care erau adăpostite 380 de persoane. În realitate, anchetatorii au descoperit condiții precare, tratamente neadecvate și practici abuzive.
Procurorii DIICOT au identificat o serie de ilegalități comise în centrele gestionate de Pașca. Potrivit referatului, membrii grupului falsificau cereri în numele persoanelor vulnerabile pentru a obține deconturi de carburant, iar documentele erau semnate de angajați precum Ramona-Viorica David sau Delia-Mioara Păcală. Beneficiarii erau privați de acces la propriile resurse financiare și la acte personale, inclusiv carduri bancare și sociale, care rămâneau în custodia coordonatorilor.
În plus, investigațiile au scos la iveală grave deficiențe în îngrijirea medicală. Pacienții primeau medicamente în funcție de culoarea cutiilor, administrate adesea de personal fără pregătire medicală, iar în caz de urgență nu se apela la Serviciul de Ambulanță. În discuții interceptate, angajații rețelei își exprimau îngrijorarea cu privire la lipsa tratamentelor esențiale pentru pacienți, fără ca situația să fie remediată.
Averea impresionantă găsită în locuința lui Viorel Pașca
Pe lângă dovezile obținute de agenții sub acoperire, anchetatorii au descoperit o avere impresionantă în locuința lui Viorel Pașca, inclusiv 246.750 lei, 15.000 dolari americani, 7.880 euro, 4.920 dolari canadieni, 4.700 franci elvețieni și 1.150 lire sterline, toate în numerar.
În plus, DIICOT a extins investigațiile, ridicând documente de la mai multe primării din județul Bihor, în căutarea unor noi probe care să susțină acuzațiile.
Pentru a atrage donații, grupul condus de Viorel Pașca acorda o importanță deosebită imaginii publice. Bărbatul le cerea angajaților să fotografieze fiecare persoană vulnerabilă care ajungea în centrele lor. Oficial, aceste poze erau destinate documentației, dar în realitate erau folosite pentru campanii de promovare pe rețelele de socializare, cu scopul de a stimula donațiile și sponsorizările.