Tot ce nu știai despre tulburările de comportament alimentar

De Bianca Prangate, pe
Nu vorbim suficient de des despre ele, deși ar trebui: tulburările de comportament alimentar. Ce sunt ele, ce le declanșează, cum le combatem?

Am discutat cu Psih. Nora Neghină, de la PaginaDePsihologie.ro, pentru a înțelege în profunzime ce sunt, de fapt, tulburările de comportament alimentar.

Tot ce nu știai despre tulburările de comportament alimentar

Nora Neghină este psiholog, expert în modelul de neurobiologie interpersonală dezvoltat de dr. Daniel J. Siegel, precum și președinte și membru fondator al Asociației Mindsight România. Află mai multe despre ea pe Pagina de Psihologie.

Ce sunt tulburările de comportament alimentar

Tulburările din zona alimentației sunt mai degrabă o ”dependență” comportamentală, motiv pentru care sunt generic denumite tulburări de comportament alimentar. Sub această cupolă intră mâncatul compulsiv, bulimia nervoasă, sindromul alimentației nocturne, și chiar și anorexia (având în vedere că persoana se gândește în permanență la mâncare, doar că din perspectivă negativă).

Obsesia pentru mâncarea sănătoasă sau ”dependența” de mâncare ”sănătoasă”, și anume ortorexia, chiar dacă nu a fost încă inclusă oficial în manualul de diagnostic, poate și ea intra sub această umbrelă a comportamentelor excesive din zona ”dependențelor alimentare”.

Cum ne influențează genele

Din perspectiva genelor, mă voi opri la câteva aspecte temperamentale (temperamentul nostru fiind determinat genetic), care pot influența dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar: toleranța scăzută la frustrare, impulsivitatea crescută, neuroticismul, obsesivitatea, perfecționismul.

Toleranța scăzută la frustrare și impulsivitatea crescută pot fi coroborate cu mâncatul compulsiv, având în vedere că este o situație în care mâncarea este folosită ca strategie de gestionare emoțională, de auto-calmare.

Obsesivitatea și perfecționismul pot fi corelate cu anorexia nervoasă si bulimia nervoasă, fiind modalități foarte rigide și excesive de gestionare a greutății corporale sau a obiceiurilor sănătoase.

Cum ne influențează mediul

Din perspectiva mediului, suntem într-o societate în care mâncarea este la îndemână, în cantități exagerate, și astfel suntem încurajați să consumăm. Conservanții și potențiatorii de gust/arome/culoare folosiți în industria alimentară sunt un alt element care întreține consumul crescut. Însă cele mai importante aspecte de mediu care influențează tulburările de comportament alimentar sunt aspectele emoționale.

Trăind într-o societate victimă a stresului (nu mai menționez aici perioade precum cea prin care trecem de mai bine de un an), modalitatea legală cea mai la îndemână de gestionare rămâne mâncarea (pentru femei) și alcoolul (pentru bărbați).

În societatea românească, un element care nu trebuie neglijat este trauma transgenerațională provocată de comunism și de imposibilitatea de a procura mâncare, motiv pentru care era dovada supremă de iubire, de unde și vorba ”dragostea trece prin stomac”… Astfel mâncarea ține și a ținut în multe familii loc de dragoste.

Factorii care favorizează apariția tulburărilor de comportament alimentar

Un istoric bogat în diete va conduce mai devreme sau mai târziu la o tulburare de comportament alimentar.

Creierul nostru nu tolerează înfometarea – a fost concluzia la care au ajuns cercetătorii în urma experimentului Minnesota, derulat în anii 1940.

Restricțiile alimentare (indiferent că vorbim de restricții cantitative, calitative) sau restrângerea (bazată pe eliminarea numitor alimente), conduc la dezvoltarea tulburărilor de comportament alimentar conform unui postulat ulterior rezultatelor experimentului Minnesota, idee ulterior demonstrată de nenumărate studii cu privire la bulimia nervoasă și anorexia nervoasă.

Din punct de vedere cultural, promovarea ”corpului perfect” (atât la femei, cât din ce în ce mai mult și la bărbați) în societatea occidentală, este un alt element care a agravat tulburările de comportament alimentar, căci în mod natural există diversitate, iar corpul variază de la o vârstă la alta, de la un sezon la altul, de la o regiune la alta (în funcție de climă, de geografia locală), de la o rasă la alta.

Citește și: Tot ce trebuie să știi despre antrenamentele neuronale, folosite de manageri de top și de persoane cu autism

Citește și: Top 3 aliați pentru o vitalitate de invidiat

Citește și: Psiholog Georgiana Spătaru: „Nu ai avut nevoie de o pandemie să te învețe ce bine e acasă!”

Citește și: 4 pași-cheie pe care trebuie să-i facem cu toții chiar acum

Procesul psihologic din spatele acestor tulburări

Nu este doar un proces psihologic, ci există și o componentă fiziologică foarte importantă. Fiziologic foamea apare cam la 3-4 ore, astfel că ciclul foame-sațietate optim este acela în care un individ are de-a lungul unei zile 3 mese principale însoțite de 2 gustări.

Odată acest ciclu dat peste cap, individul va fi înclinat să ingereze în perioade mai scurte, cantități mai mari de mâncare, lucru care va perpetra dereglarea ciclului foame-sațietate.

Putem spune că un aspect important în tulburările de comportament alimentar este deconectarea între minte și corp, mintea cere mâncare atunci când corpul nu are nevoie, sau mintea refuză mâncarea atunci când corpul tânjește cu disperare după ea…

Câteva aspecte psihologice foarte importante sunt experiențele timpurii privind rutinele de masă. Copiii cărora li s-a dat în gură până la vârste târzii de câtre un adult au un risc crescut de a dezvolta tulburări de comportament alimentar, deoarece busola lor internă privind sațietatea a fost dată peste cap, practic fiind în controlul adultului cât să mănânce, viteza cu care să mănânce. De cele mai multe ori au fost supra alimentați, adică au ingerat mai mult decât era necesar pentru organismul lor.

Același fenomen se întâmplă și cu generațiile mai recente de copii, care mănâncă în fața televizorului sau a unui device. Creierul nu poate face multi-tasking, iar ecranul (stimulul vizual) captează atenția mult mai mult decât semnalele interoceptive (vintrele) mai subtile, astfel încât copilul nu conștientizează cât și ce mănâncă, supra-alimentându-se de cele mai multe ori sau din contră nealimentându-se suficient și fiind cumva pe o foame permanentă.

De la tulburări de comportament alimentar la tulburări afective și afecțiuni medicale

Adesea, tulburările de comportament alimentar au comorbidițăți din zona tulburărilor afective (depresie, tulburare afectivă bipolară), din zona tulburărilor anxioase, în special anxietate socială sau tulburare obsesiv-compulsivă, și abuzul de substanțe.

La adulți, putem întâlni și tulburarea de personalitate evitantă sau tulburarea de personalitate borderline.

Nu în ultimul rând, este de menționat că există o strânsă corelație între anorexia nervoasă și bulimia nervoasă; conform unui studiu, jumătate din persoanele care au suferit de anorexie nervoasă dezvoltă bulimie nervoasă la aproximativ 15 ani distanță, iar o treime din persoanele care suferă de bulimie nervoasă au avut un istoric de anorexie, conform altui studiu.

În afară de comorbiditățile tulburărilor mentale, și de fapt cel mai mare risc, sunt afecțiunile medicale care însoțesc tulburările de comportament alimentar, și anume boli cardiace, afecțiuni osoase, hepatice, diabet.

Cum poate ajuta psihologul

Intervenția psihologică este destul de diferită în funcție de tulburarea cu care ne confruntăm și de stadiul la care se prezintă, însă adresăm pe de-o parte comportamentele și pe de alta restructurăm cognițiile, astfel încât să reechilibrăm triada gând-emoție-comportament menționată mai sus. Mai mult decât în orice patologie, intervenția de familie este de primă elecție.

Apoi se lucrează pe palierul comportamental – crearea de rutine sănătoase, cultivarea de abilități sau creșterea unor abilități scăzute.

Pe partea de restructurare a convingerilor, lucrăm pe distorsiunile cognitive care apar adesea în această patologie (de tipul totul sau nimic, raționamentul emoțional etc.) dar mai ales pe zona de imagine corporală.

Foto: 123rf.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!