10 alimente pentru o inimă sănătoasă

De Lumea Femeilor pe

Secretul pentru o inimă sănătoasă, de la tinereţe pân’ la bătrâneţe, se află… chiar sub nasul tău. Adică în farfuria ta. Garniseşte-o sănătos. Ca să nu fredonezi, mai târziu sau prea devreme, “Au, inima mea!”.
Suntem toţi “luaţi în colimator” (sau aproape toţi). Dacă ai fie şi un singur factor de risc cardiovascular, sfatul nostru este… să ceri sfatul unui dietetician. Pentru că lista factorilor de risc este destul de lungă: vârsta (peste 50 de ani la bărbaţi, peste 60 de ani la femei), antecedente familiale, nivel crescut de colesterol în sânge, hipertensiune, diabet, tabagism, supraponderalitate, sedentarism… Când sunt întruniţi trei dintre aceşti factori – colesterol, hipertensiune şi zahăr în sânge -, nu mai amâna: echilibrează-ţi dieta şi fă mai multă mişcare!

Spanacul susţine activitatea cardiacă

De ce? Susţine activitatea cardiacă în ansamblu. Fibre, luteină, acid folic, potasiu – “cocteilul” de elemente nutritive din frunzele adorate de Popeye Marinarul reduce cu 25% riscul de boli cardiovasculare. În plus, fibrele insolubile pe care le conţine sunt benefice pentru activitatea inimii.  Cât? De 2-3 ori pe săptămână.
Salată, budincă, piure de spanac – infinite variaţii pe aceeaşi temă!

Usturoiul reduce tensiunea arterială

De ce? Reduce tensiunea arterială. Se ştie din moşi strămoşi. Şi o reconfirmă un studiu recent, realizat pe un lot de persoane hipertensive: în două săptămâni, consumând usturoi, presiunea sistolică (prima cifră) a scăzut cu un punct. În plus, usturoiul reduce  colesterolul. Cât? 1-3 căţei pe zi. Cel mai eficient este usturoiul crud. Toacă-l şi amestecă-l în salate şi în preparatele cu legume. Sau fă-ţi tartine stropite cu ulei de măsline şi frecate cu usturoi. Mmm!

Kiwi, pentru o inimă sănătoasă

De ce? Protejează arterele. Este unul dintre fructele ce conţin maximum de vitamina C, vitamina E şi polifenoli – antioxidanţi care elimină radicalii liberi (responsabili cu uzarea – îmbătrânirea – arterelor, în timp). În plus, previne depunerea plăcuţelor de aterom pe pereţii arterelor.
Cât? 1 pe zi. În completare, consumă alte patru fructe pe zi, plus cinci legume (ştii regula de aur): mere, citrice, mango, varză, morcovi, spanac, mărar etc.

Macrou, dacă ai colesterol mare

De ce? Previne formarea plăcilor de aterom pe artere, mulţumită conţinutul bogat de omega 3. În plus, prin acţiunea antiinflamatoare, omega 3 previne ateroscleroza. Cât? 100-150 g, de două ori pe săptămână. Consumă alternativ macrou şi alţi peşti graşi: hering, ton, sardină, scrumbie, somn, somon. După plac: la cuptor sau la grătar, la conservă, cu sos de muştar sau cu alte condimente potrivite.

Ulei de măsline, pentru colesterolul bun

De ce? Sporeşte nivelul colesterolui “bun”. Nici un alt ulei natural nu conţine o cantitate atât de mare de grăsimi monosaturate (în special omega 9 – acid oleic), grăsimi “prietenoase”, implicate în stimularea colesterolului “bun” şi reducerea colesterolului “rău”. În plus, studiile arată că o “cură” de o săptămână cu 25 ml de ulei de măsline pe zi (2 linguri) creşte semnificativ nivelul colesterolului “bun” şi furnizează foarte mulţi antioxidanţi. Cât? 2 linguriţe pe zi. Alege uleiul de măsline extravirgin – provine din prima presare a măslinelor şi este superior tuturor celorlalte uleiuri.

Migdale pentru o inimă sănătoasă

De ce? Stimulează colesterolul bun (HDL), datorită conţinutului de grăsimi mononesaturate, şi reduce colesterolul rău (LDL). În plus, vitamina E şi polifenolii, aflaţi din belşug în migdale, păzesc sănătatea arterelor. Cât? O mână de migdale pe zi. Ronţăie-le ca atare sau presară-le în salată, în compot, pe brânzeturi. Alternează-le cu nuci, alune de pădure, fistic.

Soia, tot pentru colesterol

De ce? Ţine balanţa colesterol “bun” – colesterol “rău”. Datorită proteinelor din soia, colesterolul “bun” creşte, iar cel “rău” scade, ca şi numărul trigliceridelor din sânge. În plus, studii publicate în presa medicală americană vorbesc despre o substanţă conţinută în soia – genisteină -, care sporeşte flexibilitatea vaselor de sânge (uşurând circulaţia).
Cât? 25-50 g pe zi.

Fasole neagră pentru  vase de sânge sănătoase

De ce? Controlează colesterolul. Este o sursă excelentă de antioxidanţi, magneziu (cu rol în reducerea presiunii sângelui) şi fibre (esenţiale în “gestionarea” nivelului de colesterol din sânge). În plus, acidul folic conţinut reduce nivelul homocisteinei în sânge (un aminoacid asociat cu riscul cardiac). Cât? O cană la 2-3 zile (o cană conţine circa 15 g de fibre).

Seminţele de in, rezerve de omega 3

De ce? Sunt veritabile rezervoare de acizi graşi nesaturaţi omega 3 şi omega 6, de fibre solubile şi insolubile, esenţiale pentru sănătatea inimii. În plus, conţin o fibră specială, numită mucilag, ce stabilizează nivelul glicemiei. Cât? O linguriţă pe zi. Pisează seminţele, ca să fie mai bine asimilate. Amestecă pudra cu fulgi de ovăz sau cereale integrale, la micul dejun, sau în compoziţia pâinii şi a altor produse de patiserie.

Fulgii de ovăz conţin fibre sănătoase

De ce? Scad cantitatea de colesterol rău din sânge (LDL). Ovăzul conţine un tip de fibre – betaglucan – care joacă un rol major în reducerea LDL (cu 10-20%) şi în stabilizarea glicemiei, fiind şi un antioxidant puternic. Ovăzul se transformă, în stomac, într-un gel care “opreşte” o parte din grăsimile pe care le consumăm la masă. În plus, frânează digestia glucidelor, ţinând astfel sub control glicemia (nivelul zahărului din sânge). Şi este bogat în acizi graşi (tip omega 3) şi potasiu (care susţine activitatea cardiacă, fiind esenţal în cazurile de hipertensiune arterială, insuficienţă cardiacă, aritmii). Cât? 2-3 linguri pe zi. Alternează fulgii de ovăz cu: făină de ovăz, presărată în supă sau pe lactate ori amestecată în alte preparate culinare; biscuţi din făină de ovăz; muesli şi batoane de cereale.

Dima Trofim, despre perioada de doliu: "Am trecut cu foarte mare greutate"

Dima Trofim, despre perioada de doliu: "Am trecut cu foarte mare greutate"