De ce fac politicienii declaraţii false? Interviu cu Elena Calistru

De Adina Rosetti, pe Ultimul update Luni, 03 aprilie 2017, 12:35
În epoca bombardamentului mediatic, suntem nevoiţi să inversăm celebrul îndemn „Crede şi nu cerceta!”. Fără a avea pretenţia de a face lumină în controversatul subiect al fake news, am stat de vorbă cu mai mulţi specialişti care ne spun cum să discernem adevărul în zgomotul media care ne înconjoară.

Citiţi mai jos un interviu cu Elena Calistru de la factual.ro (proiect care monitorizează declaraţiile din spaţiul public ale oamenilor politici pe domenii precum  guvernare, justiţie, administraţie publică, finanţe publice, le analizează cu ajutorul unor experţi, dând apoi un verdict – adevărat sau fals).

Din declaraţiile pe care le analizaţi de 3 ani, cele mai multe au fost adevărate sau false? Aveţi vreo statistică?
Nu facem statistici dintr-un motiv foarte simplu – de foarte multe ori, nu avem ce verifica din vorbele politicienilor noștri. De cele mai multe ori, aceștia se limitează la atacuri sau declarații politice și rareori folosesc date concrete și informații factuale. Dar, din ceea ce am observat ca tendință începând cu campania electorală pentru alegerile parlamentare, politicienii tind să folosească mai mult informație factuală (probabil pentru a arăta cetățenilor că știu despre ce vorbesc), însă, în unele cazuri, de informație falsă factual.

De ce crezi că fac politicienii declaraţii false – neştiinţă, rea intenţie, proastă abilitate de comunicare?
Toate la un loc. Și, mai ales, pentru că s-au obișnuit să nu fie verificați atunci când aruncă în spațiul public date sau informații. Există un soi de timiditate a cetățeanului în a-și lua la verificat decidenții, dar și puțin timp la dispoziție pentru acest lucru (ca idee, o declarație de câteva secunde a unui politician, de tipul ”avem o gaură de 10 miliarde în buget” presupune pentru noi aproape 40 de ore de cotrobăit prin sute de pagini de legislație, rapoarte și bugete). E cumva din seria ne-verificării etichetelor de pe produsele pe care le cumpărăm dintr-un supermarket – presupunem că nu ar fi ajuns acolo fără să fie verificate de cineva, dar este și extrem de complicat să știm ce înseamnă toate ingredientele. De aceea, noi zicem despre noi că suntem un fel de protecție a consumatorului de politică. Și nu rareori descoperim că politicienii noștri ne livrează informație falsă pentru că nu cunosc realitatea sau pentru că vor să manipuleze realitatea. În ambele cazuri, acest ingredient al informației false factual este periculos pentru că acești oameni iau decizii care ne afectează pe toți, pe baza acesteia.

În ce domenii şi pe ce subiecte se întâlnesc cele mai multe declaraţii false?
Cele mai multe informații false apar în ceea ce privește legislația, dar și zona de finanțe publice și economie. Pe zona de legislație, în principal pentru că nimeni nu stă să citească tomuri de legi pentru a vedea dacă au sau nu dreptate politicienii, dar și pentru că acest gen de argumente le folosește decidenților în a schimba cadrul legislativ în funcție de cum le convine. Pe zona de finanțe publice, pentru că e un subiect destul de arid, chiar dacă ne afectează pe toți. Lumea vrea să știe că politicienii au grijă de banii din taxe și impozite, așa că ei tind să vorbească despre aceste subiecte. Aici, verificarea este destul de complicată, pentru că nu toată lumea are o pasiune pentru bugete

Elena Calistru (Funky Citizens si factual.ro)

Elena Calistru (Funky Citizens si factual.ro)

Cum putem noi, cei care nu suntem specialişti, să discernem adevărul în zgomotul media care ne înconjoară?
Cred că ține foarte mult de educația fiecăruia și în special de gândirea critică, iar la capitolul ăsta stăm destul de rău. În primul rând, trebuie să avem mai mult de 3 surse de informare. Adică în momentul în care citim o știre, auzim vorbindu-se despre un subiect, în momentul în care vuieștețara pe o anumită temă, cred că foarte important este să căutăm cât mai multe surse despre subiectulrespectiv. Indiferent de afinitățile politice sau convingerile personale. Următorul pas ar fi dezbaterea, adică să ducem subiectul în cercul nostru de prieteni și acolo să vorbim despre asta pro și contra. Iar dacă în cercul nostru de prieteni sunt și specialiști în anumite domenii cu atât mai bine. Evident, e posibil să ne învârtim în același cerc și să avem aceleași păreri pentru că facem parte din aceeași bulă, dar aici intervine conștiința fiecăruia. Cât de departe este fiecare dispus să ajungă pentru a afla adevărul? sau cât sunt dispus să chestionez un lucru pe care-l aflu până să fiu sigur că așa e? e o datorie personală și ține de conștiința civică a fiecăruia. (văd stoluri de femei ieșind la proteste cu pancarte – iubim gândirea critică/ așa am descoperit că ne înșală).

Câţi oameni sunteţi în echipă şi după ce principii lucraţi?
Echipa de bază este formată din trei oameni –  aceștia monitorizează declarațiile din spațiul public, fac cercetare, redactează, editează. Pe lângă aceștia, ne bazăm pe o rețea destul de mare de specialiști din diverse domenii (aproximativ 20-30 oameni). Ei ne ajută voluntar, pentru că nici nu avem resursele financiare necesare pentru a ne permite cel mai bun specialist din domenii foarte specifice și nici nu ne pricepem la toate subiectele. Există domenii pentru care avem expertiză ”in house” (Factual.ro este un proiect gestionat de Funky Citizens, așa că suntem acoperiți în zona de bună guvernare, justiție, administrație publică, finanțe publice), dar și subiecte la care nu ne-am descurca fără acești oameni. Procesul funcționează astfel: de exemplu, în urma monitorizării, vedem că un subiect legat de energie e de interes pe agenda publică și că ministrul a declarat ceva pe tema asta. Redactorul Factual o sună pe Corina, experta care ne ajută pe acest subiect și ea îi spune la ce legi, statistici, instituții să caute informații și, mai ales, cum să se asigure că sunt luate în calcul toate implicațiile. După ce este făcut un prim draft, expertul aruncă un ochi pe articol, iar apoi acesta se duce la un alt expert (de obicei, dintr-un domeniu conex, de tipul economie) pentru peer-review; apoi, articolul ajunge la editor pentru accesibilizare și la ”capul limpede” al colegei noastre, Alina. Abia apoi se publică. Așadar, principiul pe care îl urmăm este acela al verificării obiective, din surse oficiale (metodologia noastră este urmată îndeaproape mereu).

Foto: Pixabay si pagina de Facebook a Elenei Calistru

Citeşte mai mult despre ştirile false în numărul de aprilie al UNICA!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Urmărește-ne pe Google News
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!