Când este solstițiul de iarnă 2025

Solstițiul de iarnă 2025 marchează în mod tradițional ziua cea mai scurtă de lumină și ziua în care începe iarna astronomică. Vestea bună este că, după solstițiul de iarnă 2025, lumina zilei începe să crească treptat până la echinocțiul de primăvară 2026, când ziua va fi egală cu noaptea.

Cuprins

1 Ce înseamnă, de fapt, termenul „solstițiu”
2 Solstițiul de iarnă 2025: când răsare și când apune Soarele
3 Ce planete se văd pe cer la solstițiul de iarnă
4 Datele solstițiului de iarnă 2025 – 2030
5 Solstițiul de iarnă și misterele lui în lumea antică
6 Misterele vechilor civilizații
7 Sol Invictus, Soarele invincibil, simbol al solstițiului
8 Tradiții de iarnă și credințe românești

Solstițiul de iarnă 2025 marchează începutul celei mai reci perioade a anului și totodată cea mai scurtă zi din an în ceea ce privește orele de lumină. Pe data de 21 decembrie, când este solstițiul de iarnă 2025, vom avea cea mai lungă noapte a anului și cea mai scurtă zi.

Conform calendarului stabilit de astronomi, în funcția de mișcarea Pământului, solstițiul de iarnă este calculat aproape în fiecare an pe data de 21 decembrie. El pică în general între zilele de 21 și 23 decembrie. Iar solstițiul de iarnă 2025 pică pe data de 21 decembrie, care este o zi de duminică.

Ce înseamnă, de fapt, termenul „solstițiu”

Cuvântul solstițiu își are originea în limba latină, din termenul solstitium, alcătuit din sol/solis (soare) și sisto/sistere (a sta pe loc, a se opri). Așadar, ziua solstițiului desemnează momentul special al anului în care Soarele pare că se oprește pentru o clipă în drumul său pe cer, înainte de a-și schimba direcția. Fenomenul are o explicație științifică fascinantă.

Ultima oră / Vedeta noastră a fost implicată într-un accident rutier! S-a răsturnat cu mașina! La fața locului au intervenit Poliția, Salvarea și Pompierii

Recomandarea zilei

Spre deosebire de restul zilelor, când unghiul format de Soare cu orizontul la trecerea meridianului variază vizibil de la o zi la alta, în timpul solstițiilor acest unghi devine aproape neschimbat timp de câteva zile. Această staționare aparentă se datorează inversării sensului de variație a înclinării Soarelui față de ecuatorul ceresc. Cu alte cuvinte, în aceste perioade, mișcarea aparentă a Soarelui pe cer încetinește până aproape de imobilitate.

Atât solstițiul de iarnă, cât și cel de vară marchează momente de echilibru cosmic, când Soarele pare să se odihnească. Solstițiul de iarnă are loc, de obicei, între 21 și 23 decembrie, iar cel de vară între 21 și 23 iunie. Astronomic vorbind, solstițiul reprezintă perioada din an în care declinația Soarelui – adică unghiul dintre razele sale și planul ecuatorului ceresc – rămâne aproape constantă. În aceste zile, Soarele pare că și-a oprit drumul spre nord sau spre sud pe sfera cerească, înainte de a-și relua mișcarea aparentă în sens invers.

Prima declarație a femeii din Timișoara care și-a înjunghiat fetița de 10 ani. Ce a spus femeia când a fost întrebată de ce a făcut oribilul gest. Cu lacrimile șiroind pe obraji ea a răspuns

Recomandarea zilei

Cei care privesc cu atenție cerul pot observa diferențe vizibile: la solstițiul de iarnă, Soarele urcă la amiază la doar aproximativ 21° deasupra orizontului, conform latitudinii României, generând zile foarte scurte și nopți lungi. În schimb, la solstițiul de vară, Soarele atinge o înălțime maximă de aproape 70° față de orizont, aducând zile lungi, luminoase și nopți scurte. Aceste momente nu sunt doar repere astronomice, ci și praguri simbolice, care marchează ciclurile de lumină și întuneric din viața planetei noastre.

Solstițiul de iarnă 2025: când răsare și când apune Soarele

Solstițiul de iarnă 2025 va avea loc așadar, duminica, pe data de 21 decembrie. Momentul exact al solstițiului, adică acel moment în care Soarele se află la cel mai mic unghi față de orizont, va fi după amiaza, la ora 17 și 3 minute, după ora Europei de Est, ora emisferei nordice. Duminică, 21 decembrie 2025, va fi ziua cea mai scurtă din an și vom avea cele mai puține ore de lumină. În schimb, noaptea dintre 21 spre 22 decembrie va fi cea mai lungă noapte a anului.

După solstițiul de iarnă, lumina zilei începe să crească aproximativ cu 2 – 3 minute în fiecare zi, va ajunge egală cu noaptea la echinocțiul de primăvară din 2024 și va continua să crească până la solstițiul de vară din 2024 care va avea loc pe data de 21 iunie.

La solstițiul de iarnă 2025, Soarele va răsări aproximativ la ora 7:49 și va apune la ora 16:49. În această zi, Soarele se va afla la cea mai mică înălțime față de linia orizontului, iar zilele de 21 și 22 decembrie vor fi zilele cu cea mai scurtă durată a luminii.

La data solstițiului de iarnă, Soarele „urcă” pe cer la un unghi de numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute.

Ce planete se văd pe cer la solstițiul de iarnă

În preajma zilei de 21 decembrie, datorită faptului că întunericul se lasă atât de repede, pot fi văzute cu ochiul liber câteva planete importante. Seara, în jurul orei 17:30, se pot vedea Venus și Jupiter, ambele foarte strălucitoare, dacă cerul este senin și atmosfera limpede și curată. Tot în direcția lor, dar cu o lumină mai stinsă se poate vedea și Saturn. Venus este cea mai ușor de reperat pentru că este mai aproape de Pământ.

Dimineața, înainte de ora 7, se poate vedea planeta Marte pe direcția sud-est. Anul acesta, cu numai câteva zile înainte de solstițiul de iarnă 2025, va avea loc maximul curentului de meteori Geminidele. Conform astronomilor români, maximul acestui curent se va petrece în nopțile de 13 – 14 decembrie și pot fi observate până la 100 de stele căzătoare pe oră, dacă sunt condiții optime și anume un cer foarte curat și senin pe timpul nopții.

Datele solstițiului de iarnă 2025 – 2030

Solstițiul de iarnă 2025 – 21 decembrie, ora 17:03

Solstițiul de iarnă 2026 – 21 decembrie, ora 23:50

Solstițiul de iarnă 2027 – 21 decembrie, ora 04:42

Solstițiul de iarnă 2028 – 21 decembrie, ora 10:20

Solstițiul de iarnă 2029 – 21 decembrie, ora 09:52

Solstițiul de iarnă 2030 – 21 decembrie, ora 21:29

Solstițiul de iarnă și misterele lui în lumea antică

De mii de ani, oamenii au privit cerul ca pe un calendar sacru, iar momentul când Soarele părea să se oprească din drumul său — solstițiul de iarnă — era învăluit de magie, teamă și speranță. În vreme ce azi îl marcăm poate doar printr-o dată astronomică, în Antichitate, solstițiul de iarnă însemna renașterea luminii, începutul unui nou ciclu cosmic și agrar, o clipă în care moartea simbolică a Soarelui era urmată de promisiunea reîntoarcerii sale.

Pentru civilizațiile vechi din India, Asia, Egipt sau Europa, solstițiul de iarnă era mai mult decât o observație astronomică: era un ritual al vieții și al reînnoirii. În acea zi în care noaptea părea nesfârșită, iar lumina firavă, oamenii credeau că Soarele moare, doar pentru a renaște din nou, mai puternic. Această reîntoarcere simboliza fertilitatea pământului, începerea unui nou an agricol și victoria binelui asupra întunericului.

Misterele vechilor civilizații

Primele însemnări despre solstițiul de iarnă provin din Mesopotamia, datând de peste 2500 de ani. Acolo, oamenii îl venerau pe Marduk, zeul Soarelui și al ordinii cosmice. Ceremoniile dedicate lui durau 12 zile — un număr cu o puternică simbolistică solară — și erau presărate cu rugăciuni, dansuri, banchete și sacrificii menite să ajute zeul în lupta sa împotriva întunericului. Era perioada în care se credea că haosul amenință lumea, iar doar renașterea lui Marduk putea restabili echilibrul.

În toate culturile, solstițiul de iarnă era văzut ca o bătălie între forțele luminii și ale întunericului. Focurile aprinse, torțele purtate în ritualuri și sărbătorile nocturne aveau rolul de a susține Soarele în renașterea sa. În nordul Europei, triburile germanice și scandinave aprindeau buturugi uriașe de stejar — strămoșul celebrului „Yule log” — pentru a alunga spiritele reci ale iernii și a chema înapoi lumina.

Sol Invictus, Soarele invincibil, simbol al solstițiului

În Imperiul Roman, solstițiul de iarnă căpăta o strălucire deosebită. Era ziua zeului Sol Invictus — Soarele Invincibil — protectorul soldaților și simbolul etern al puterii și al renașterii. Pe 25 decembrie, romanii sărbătoreau victoria luminii asupra nopții cu banchete, dansuri, parade publice și focuri uriașe. Orașele vibrau de bucurie, iar oamenii aduceau ofrande Soarelui pentru a-l convinge să rămână pe cer cât mai mult.

Odată cu răspândirea creștinismului, sărbătoarea lui Sol Invictus a fost treptat înlocuită de celebrarea Nașterii Domnului. Biserica timpurie a ales aceeași dată — 25 decembrie — ca simbol al luminii divine care pătrunde în lume, înlocuind astfel cultul Soarelui invincibil cu cel al Mântuitorului născut. Astfel, semnificația vechii sărbători solare a renăscut într-o formă nouă, spirituală, dar păstrând ecoul străvechilor ritualuri ale luminii.

Tradiții de iarnă și credințe românești

Și pe meleagurile noastre, solstițiul de iarnă era întâmpinat cu sacrificii ritualice și petreceri. Străbunii noștri aveau drept obicei să taie porcii sau alte animale din gospodărie în pragul iernii, de Ignat, care se ține și acum pe data de 20 decembrie. Animalele erau sacrificate pentru rezerve de hrană peste iarnă, dar ritualul sacrificiilor era legat și de superstiții.

Porcul era considerat un simbol al zeilor întunericului, iar acesta trebuia sacrificat când se apropia solstițiul de iarnă, astfel încât lumina Soarelui să câștige teren în fața nopții.

Și în zilele noastre, mulți români respectă tradiția de a sacrifica porcul pe data de 20 decembrie, de Ignat. Astfel zeii sunt îmbunați, iar Soarele și lumina își recapătă puterile. Gospodinele pregătesc pomana porcului pentru cei ai casei și gustă din carnea friptă a animalului crescut pentru sacrificiu. Tototdată se dau de pomană pachete cu alimente persoanelor nevoiașe.

Imediat după solstițiul de iarnă 2025, urătorii trebuie să umble pe la casele oamenilor cu Capra și cu Țurca sau să danseze alături de călușari, dansuri ritualice care au rădăcini legate de cultul Soarelui. Aceste tradiții de iarnă sunt menite să ne aducă mai mult noroc și belșug în anul care vine, să alunge relele din anul care se încheie și să ne apere de duhurile întunericului.

Foto: Shutterstock