Tradiții românești – Cele mai frumoase sărbători și tradiții de peste an

De Adina Zamfir, pe Ultimul update Sâmbătă, 13 noiembrie 2021, 12:07

Marile sărbători de peste an, obiceiurile și sărbătorile populare sunt însoțite de cele mai frumoase tradiții românești. De la începutul anului, de Sfântul Vasile, până în miezul verii cu Drăgaica, și până la Crăciun și Anul Nou, românii păstrează obiceiuri și tradiții pline de farmec și culoare.

Cele mai frumoase tradiții românești de peste an au menirea să ne aducă mai multă bucurie și prosperitate în case, să ne protejeze de rele, de necazuri și dureri, să ne ocrotească familia și copiii și sănătatea. Toate sărbătorile românești, fie ele creștine sau moștenite din vechime sunt însoțite de obiceiuri și tradiții deosebite, cu care ne mândrim.

Tradiții românești la început de an. Boboteaza

Tradiții românești - Cele mai frumoase sărbători și tradiții de peste an
tinerii care culeg crucea din apa de Bobotează vor fi sănătăși și viguroși tot anul

Începutul unui an nou este plin de sărbători religioase la români. Pe data de 1 ianuarie îl sărbătorim pe Sf. Vasile, urmat de Bobotează sau Botezul Domnului pe data de 6 ianuarie și de Sf. Ioan Botezătorul pe data de 7 ianuarie.

Boboteaza este una dintre cele mai frumoase tradiții românești. Preoții sfințesc apele curgătoare, lacurile și fântânile din comunitățile lor și împart agheasmă credincioșilor. Se cioplesc cruci din gheață care se pun în curtea bisericilor, dacă vremea este geroasă și apele lacurilor îngheață. Se cioplesc și mici cruci din lemn care se aruncă în apă, după slujba de Bobotează, iar flăcăii curajoși care reușesc să le aducă la mal sunt binecuvântați cu sănătate și fericire tot anul.

De Bobotează, prin satele din nordul țării, femeile se adunau la iordănit și petreceau cu mâncare bună și băutură. Fetele tinere puneau busuioc sub pernă să își viseze ursitul și se rugau pentru o nuntă frumoasă în anul care începea.  

Tradiții românești la început de primăvară

Începutul primăverii este marcat de tradiții cu rădăcini păgâne legate de reînvierea naturii, întoarcerea păsărilor migratoare și începutul muncilor câmpului. Totodată, vechile sărbători populare sunt legate de lumina și căldura soarelui, de dragoste și de căutarea sufletului pereche.  

Dragobetele

Una dintre cele mai frumoase sărbători care marchează începutul primăverii este Dragobetele, pe data de 24 februarie. Este sărbătoarea iubirii și a primelor flori de primăvară. Dragobetele, presupus fiu al Babei Dochia fură inima fetelor și trimite flăcăii la pețit.

De Dragobete, tinerii de la sate păstrau tradiția de a merge la câmp sau la pădure să caute viorele și ghiocei. Fetele tinere culegeau flori, le puneau în cosițe și la brâu, apoi porneau în fugă spre sat. Băieții încercau să prindă fetele de care erau îndrăgostiți și le furau un sărut, semn al logodnei pe care urmau să o facă în familie. Acest joc, care se încheia cu multe logodne și nunți purta numele de Zburătorit și de atunci a rămas și expresia ”Dragobetele sărută fetele!”

Mărțișorul

Tradiții românești - Cele mai frumoase sărbători și tradiții de peste an

Imediat după Dragobete, sărbătoare agrară cu vechime, venea Mărțișorul pe data de 1 Martie, o tradiție care a căpătat popularitate pe la începutul secolului al XIX-lea la orașe. Dar la sate ea era mult mai veche și exista de câteva secole obiceiul de a pune la mâna copiilor un bănuț de argint legat cu sforicică albă și roșie de lână.

Mărțișorul este una dintre cele mai frumoase tradiții românești care anunță primăvara, căldura, soarele, păsările călătoare și dragostea. Este un simbol al tinereții și al iubirii, al norocului și sănătății. Toții copiii și toate fetele și femeile trebuie să primească și să poarte mărțișor de 1 Martie, să se bucure de noroc și sănătate tot anul.  

Babele din luna martie

Din ziua Mărțișorului, de la 1 la 9 martie sunt zilele Babelor, o altă tradiție cu numeroase semnificații vechi. Zilele Babelor reprezintă nu doar lupta dintre iarnă și primăvară, ci zile pline de magie în care se poate ghici destinul unui om, sănătatea și norocul lui, dar și vremea de peste an.

Tradiția spune că în dimineața zilei de 1 martie trebuie să ne alegem o Babă și după cum va fi vremea în ziua Babei respective, așa va fi și anul. Dacă e o Babă senină și plină de soare, va fi un an bogat, fericit și cu sănătate. Dacă va fi o Babă ploioasă și neguroasă, va fi un an mohorât, cu necazuri, cu eșecuri și probleme de sănătate.

În unele zole ale țării, tradiția spune că nu ai voie să îți alegi tu Baba, pentru că ea ține de ziua de naștere. Cine s-a născut pe data de 3, spre exemplu, trebuie să urmărească vremea pe data de 3 martie. Cine s-a născut pe 25, spre exemplu, trebuie să adune numerele din ziua de naștere și să urmărească Baba din ziua de 7 martie.

Mucenicii

Zilele Babelor se încheie pe data de 9 martie cu Praznicul celor 40 de Mucenici. Sărbătoare de inspirație creștină, închinată celor 40 de tineri soldați care au fost uciși pentru credința lor creștină la Sevastia, ea a dat naștere mai multor tradiții specifice. Tinerii martiri creștini sunt simbolizați prin cei 40 de colaci modelați în formă de opturi pe care toate gospodinele trebuie să îi pregătească pe 9 martie. Iar colacii trebuie însoțiți de 40 de pahare de vin.

Tot în această zi, exista tradiția de a scoate plugul în fața casei, gospodarii pregătindu-se pentru primele arături de primăvară. Cine semăna primele grâne de Mucenici avea să culeagă o recoltă de 40 de ori mai bogată.

Sărbătorile Paștelui. Tradiții creștinești

Românii țin cu prețuire vechile tradiții de Paște și se îngrijesc de familiile lor și de gospodării pentru a primi Paștele cu sufletul împăcat și casele curate.

Din Joia mare se opresc lucrările la câmp și se face curățenie în casă, se curăță covoarele și perdelele, se zugrăvește, se înlocuiesc lucrurile vechi care nu mai sunt de folos. Așa cum se primenește casa, așa se primenește și garderoba, conform obiceiului ca fiecare să poarte ceva nou de Paște.

Tradiția ouălor vopsite și încondeiate

Tradiții românești - Cele mai frumoase sărbători și tradiții de peste an
Ouăle roșii se pregătesc în Joia Mare

Tot în Joia mare femeile vopsesc ouăle roșii care amintesc de patimile lui Iisus. În zilele noastre se vopsesc ouăle în multe alte culori, să fie coșul vesel, dar niciodată nu lipsesc ouăle roșii. Acestea amintesc de tradiția creștină care spune că, lângă crucea pe care a fost răstignit Iisus în ziua de Paște, o femeie a așezat un coș cu ouă, iar sângele lui le-a înroșit.

În nordul Moldovei și mai ales în Bucovina există tradiția de a face ouă încondeiate, ”scrise” cu penița cu ceară caldă și însemnate cu tot felul de motive religioase sau populare: flori, stele și cruci, frunze, animale, păsări, rozete și linii șerpuitoare, toate având semnificații profunde în conștiința populară.  

Drobul, cozonacii și bucatele ritualice

O altă tradiție frumoasă de Paște o reprezintă bucatele specifice care se pregătesc atât pentru slujbă, cât și pentru masa de acasă. De Paște românii gătesc miel, animalul neprihănit care simbolizează sacrificiul Fiului Domnului pentru păcatele oamenilor. Drobul și friptura de miel sunt nelipsite pe masa de Paște, alături de cozonaci, un desert pretențios, din aluat pufos umplut cu nucă, stafide sau rahat.

Pasca este un alt aliment ritualic, o prăjitură din aluat simplu, umplută cu brânză, care se sfințește la biserică. Din pască se păstrează câteva bucățele uscate pentru restul anului și se folosesc atunci când un membru al familiei este grav bolnav.

Românii sunt convinși că apa sfințită, pasca, busuiocul sfințit și mirul primite de la biserică au puteri vindecătoare și pentru trup și pentru suflet.

Noaptea de Înviere

Toți românii credincioși păstrează bunul obicei de a merge la biserică să se împărtășească înainte de Paște, apoi participă la slujbă în Noaptea de Înviere. Conform tradiției, toți creștinii pleacă de la biserică cu lumină, cu lumânări aprinse de la lumânarea purtată de preot care primește Lumina Sfântă de la Ierusalim.

Oamenii duc lumina mai departe și celor bolnavi sau neputincioși, care nu au reușit să ajungă la slujba de Înviere și se salută unii pe ceilalți spunând ”Hristos a înviat!” – ”Adevărat a înviat!”

În multe zone din țară, credincioșii merg și în cimitire pentru a aprinde lumânări la mormintele celor dispăruți din familiile lor după Înviere.

În Transilvania, în prima zi de Paște băieții ies pe stradă cu sticle de parfum și parfumează fetele cu care se întâlnesc, pentru a rămâne frumoase și fragede la florile parfumate tot anul. Iar fetele îi răsplătesc cu ouă roșii și cozonac.

În mai multe zone din țară, în Duminica Paștelui, tinerii se întâlnesc pentru jocuri și petreceri unde își măsoară puterile și iscusința sau își găsesc aleasa inimii.

Tradiții românești de vară

Moșii de vară

În tradiția creștină, românii obișnuiesc să cinstească amintirea morților din familie cu prilejul acestei sărbători care se ține la 49 de zile de la Paște. Moșii de vară reprezintă o sărbătoare cu rădăcini precreștine și este închinată pomenirii morților. În timpul unui an, există două sâmbete în calendarul ortodox în care sunt pomeniți și cinstiți morții sau moșii care au trecut la cele veșnice.

Moșii de vară sunt întotdeauna pomeniți cu o zi înainte de Rusalii, la 49 de zile de la Paște, iar moșii de iarnă se prăznuiesc de Lăsata Secului, la sfârșitul iernii.

Rusaliile și Pogorârea Duhului Sfânt

La 50 de zile de la Paște tradiția religioasă spune că duhul sfânt a coborât asupra apostolilor și aceștia au plecat să răspândească noua credință în lume. Sărbătoarea religioasă se împletește cu vechea tradiție populară a rusaliilor care au mai multe semnificații în credințele vechi ale poporului român.

Pe de o parte, Rusaliile reprezintă sufletele sau spiritele morților, pe de altă parte, ele sunt un soi de făpturi care vin din lumea de dincolo, înrudite cu ielele. Se spune că cine nu ține obiceiurile de Rusalii și nu dă de pomană morților, are de-a face cu răzbunarea acestor spirite vindicative.

În popor se mai spune că, dacă vremea este bună de Rusalii, vom avea parte de belșug, de grâne bogate, de fructe bine coapte și de pâine bună. Dar, dacă vremea este rea, plouă și fulgeră de Rusalii, atunci toată vara ne va merge rău și nici de belșug nu vom avea parte.

Dragaica și Sânzienele

sanziene
cununile de sanziene protejează sănătatea și frumusețea tinerelor fete

Sânzienele sunt și ele făpturi mitice, dar mult mai bune decât Rusaliile. Sânzienele sporesc grânele, ajută florile să înflorească și aduc vara, ele fiind sărbătorite pe data de 24 iunie, imediat după solstițiu.

De Sânziene, fetele tinere fac seara tot felul de vrăji și ritualuri cu flori galbene de sânziene pentru a-și găsi ursitul și pentru a se mărita. Dar ziua, își pun cununi de sânziene în păr și se adună să țină dansul Drăgăicii, un dans ritualic pentru ploaie și belșug, pentru vreme bună și pentru protecția împotriva spiritelor rele.

Sântandrei, tradiții la final de an

În vremurile noastre, noaptea de Sf. Andrei este numită adesea Halloween-ul românesc. Dar obiceiurile păgâne din această zi sunt vechi de pe vremea strămoșilor daci. Moșii și strămoșii noștri sărbătoreau o divinitate agrară la sfârșitul lunii noiembrie care coincidea cu nou an dacic. În noaptea aceasta, duhurile rele și strigoii ieșeau din morminte și bântuiau printre oameni. Sugeau sângele animalelor și furau inima oamenilor, aducând cu ele nenorociri și moarte. Oamenii se fereau de spiritele întunecate punând usturoi pe la geamuri și pe la uși și ungeau fruntea copiilor cu usturoi zdrobit, să nu fie loviți de boli.

Tot în noaptea de Sântandrei credeau că ritualurile magice și vrăjitorești sunt mai puternice decât oricând. Dimineața, gospodinele întorceau toate ulcelele și oalele cu gura în jos, să nu se ascundă necuratul în ele. Apoi mergeau la biserică unde duceau usturoi să fie sfințit și îl puneau lângă icoane. Iar seara târziu, fetele de măritat foloseau oglinzi, lumânări și busuioc să își vadă ursitul în vis.

Sărbătorile Crăciunului

Tradiții românești - Cele mai frumoase sărbători și tradiții de peste an

Nașterea Domnului și tradițiile populare de Crăciun luminează miezul iernii și aduc bucurie, sănătate și belșug în casele românilor. Nașterea pruncului Iisus se sărbătorește pe data de 25 decembrie și este prilej de mare sărbătoare, însoțită de numeroase tradiții pline de credință, speranță și magie.

De Crăciun încep colindele

Una dintre cele mai frumoase tradiții românești de Crăciun este colinda. În toate zonele țării, copiii merg la colindat pe la casele gospodarilor, îmbrăcați frumos de sărbătoare și cântă colinde care vestesc Nașterea Mântuitorului. Copiii sunt răsplătiți cu bomboane, nuci și colaci, dar și cu bănuți pentru pușculiță.

Mersul cu Steaua

În toate zonele țării, tinerii se îmbrăcau cu hainele de duminică sau în costume tradiționale și porneau cu Steaua. Copiii și tinerii își confecționau singuri o stea mare din carton, îmbrăcată în poleială și împodobită cu flori și beteală.

Colindele de Stea provin din literatura bisericească bizantină și ele anunță toți creștinii că s-a ridicat Steaua de la Răsărit când s-a născut Iisus.     

Bucatele tradiționale

De Crăciun, se sacrifică porcii, cocoșii sau curcanii. Dar bucatele tradiționale se pregătesc din carne de porc: tobă, cârnați, leber, sângerete, alături de piftie, sarmale și friptură. Cozonacii se numără și ei printre bucatele tradiționale, alături de plăcinta cu brânză și colaci.

Bradul de Crăciun și darurile

În Ajunul sărbătorii se împodobește bradul de Crăciun cu beteală și globuri. Este una dintre tradițiile mai noi ale românilor adusă de regele Carol care a împodobit prima dată bradul la curtea regală în anul 1866. De atunci, obiceiul s-a răspândit foarte repede în casele românilor cu stare și apoi în toată țara.

Odată cu tradiția bradului s-a încetățenit și tradiția de a cumpăra cadouri și de a le pune sub brad în noaptea dintre 24 și 25 decembrie. Obiceiul de a dărui cadouri de Crăciun amintește de cei trei magi care i-au dăruit pruncului Iisus aur, smirnă și tămâie, daruri simbolice care semnifică natura Sa divină, sfântă și miraculoasă.

Capra, un dans cu rădăcini arhaice

Imediat după Crăciun, tinerii de la sate merg cu Capra, obicei care poate avea rădăcini în tradițiile precreștine de la sfârșitul anului prin care se sărbătorea moartea și reînvierea unor divinități.

Capra se face dintr-un lemn cioplit sub forma unui cap de capră, cu o coadă lungă de care se agață o piele subțire de capră și fâșii de hârtii colorate. Capra era împodobită după imaginația fiecărui grup, cu flori și beteală, cu busuioc și clopoței să se audă de departe alaiul ei.

Conform tradiției, doar bărbații tineri mergeau cu Capra și intrau prin gospodăriile oamenilor să vestească încheierea anului și începerea sărbătorilor la Anul nou. Dansul vesel al Caprei aduce belșug și sănătate pentru anul care vine, iar gospodarii îi răsplăteau pe colindători cu vin, colaci gustoși și bani.

Tradiții românești de Anul Nou

Trecerea dintre ani este marcată de numeroase obiceiuri și tradiții pline de farmec, menite să aducă un an mai bun, mai bogat, cu belșug și sănătate, cu visuri și dorințe împlinite.

Petrecerea de Revelion

revelion

Încă de la Calendele romane, începerea noului an se sărbătorește cu petreceri bogate. Masa de Revelion trebuie să fie cea mai îmbelșugată, se ciocnesc pahare de șampanie și se aprind artificii. Pocnitorile alungă răul și vechiu din anul care se încheie, iar lumânările și artificiile luminează anul nou să înceapă sub cele mai bune auspicii.

Tradiția spune că de Revelion trebuie neapărat să porți haine noi și frumoase și să ai bani prin buzunare, să nu te prindă anul nou sărac și cu găuri în buget.

Plugușorul și Sorcova

Tradiții românești - Cele mai frumoase sărbători și tradiții de peste an

Marea bucurie a copiilor este să meargă iar la colindat, în prima zi a Anului Nou, cu plugușorul și cu sorcova. Ambele colinde cuprind urări de sănătate și belșug și vestesc începutul anului agrar, după încheierea Sărbătorilor de iarnă. Colindele sunt însoțite de pocnituri, clopoței și chiuituri menite să alunge spiritele rele și să aducă veselie în casele românilor.

Foile de ceapă

Din Ardeal s-a răspândit tradiția de a face un calendar cu foi de ceapă în noaptea de Anul Nou. Se pregătesc 12 bilețele cu numele celor 12 luni și 12 foi de ceapă de aceeași mărime toate. În fiecare se presară aceeași cantitate de sare și se așteaptă până dimineața.

Foile de ceapă în care se topește sarea se spune că vor aduce luni mănoase, ploioase, cu belșug. Iar foile în care sarea rămâne netopită se spune că vor aduce luni secetoase, uscate, cu vânt, cu pagube și cu necazuri.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Urmărește-ne pe Google News
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!