Motivul pentru care Melania Medeleanu s-a apucat de proiecte de ajutorare a tinerilor cu dependențe: „M-a dat peste cap” / Exclusiv

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Melania Medeleanu, jurnalistă și co-fondatoarea Asociației Zi de Bine, a vorbit într-un interviu pentru Unica.ro despre lipsa centrelor de recuperare pentru minorii dependenți de droguri și despre proiectele prin care încearcă să schimbe acest lucru în România.

Cuprins

1 Melania Medeleanu a ajutat la deschiderea primului centru de reabilitare a minorilor cu dependențe

Melania Medeleanu a ajutat la deschiderea primului centru de reabilitare a minorilor cu dependențe

La avanpremiera serialului „Trafic”, despre consecințele consumului și traficului de droguri, Melania Medeleanu a explicat de ce prevenția consumului de substanțe interzise trebuie făcută prin metode validate științific, ce rol au părinții în reducerea riscului de dependență și de ce unele campanii de conștientizare pot avea, paradoxal, efectul opus. Totodată, ea subliniază importanța unor producții precum „Trafic”, care aduc în atenția publicului un fenomen cu efecte devastatoare asupra adolescenților și familiilor lor.

Bună, Melania. Suntem la avanpremiera serialului „Trafic”, în care ni se prezintă tineri care consumă sau fac trafic de droguri. Povestește-mi puțin despre activitatea Asociației Zi de Bine în acest domeniu.

Am început într-un domeniu care nu era neapărat specific Asociației Zi de Bine, în urmă cu doi ani și jumătate, când am surprins o conversație care m-a dat peste cap. În momentul în care părintele unui copil care era dependent de substanțe și-a primit copilul acasă, după o săptămână de stat în spital, a întrebat: „Eu unde-l duc? Unde-l duc să recuperez copilul ăsta? Bun, i-am scos drogul din corp, dar unde-l duc?”. Răspunsul pe care l-a primit a fost: „Așteptați să facă 18 ani, pentru că în România nu există centre de recuperare pentru minorii cu adicții.”

E oficial! Ce a decis Ilie Bolojan, cu puțin timp în urmă! Toată lumea vorbește acum despre asta

Recomandarea zilei

Am crezut că cineva a fost prost informat. Nu se poate așa ceva. Și am făcut research. După ce am căutat, am constatat că era o informație cât se poate de reală. Atunci am zis: dacă ceva nu există, îl facem. Am făcut primul centru pentru recuperarea minorilor cu adicții din România, la Spitalul de Psihiatrie Voila, lângă Câmpina, și până acum peste 200 de copii au trecut pe acolo.

Citește și: „«Copiii se sărută în somn.» E o prostie. Copiii trebuie să-i săruți și să le spui «te iubesc» și «am încredere în tine» în orice moment”. Tudor Chirilă, dezvăluiri despre serialul „Trafic” și despre cum își crește cei doi copii / Exclusiv

Ultima oră / Rusia transmite un mesaj pentru România, după incidentele cu drone, din ultima perioadă. Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a făcut anunțul, în urmă cu puțin timp

Recomandarea zilei

Ce se întâmplă când minorii împlinesc 18 ani

Dar se mai întâmplă ceva. Ce faci cu un copil care are aproape 18 ani și care este în procesul de recuperare, iar între timp împlinește 18 ani? El nu mai este minor din punct de vedere legal, dar faptul că are 18 ani și o zi nu-l face brusc adult. Ar trebui scos de acolo și dus la adulți, adică să pierzi mare parte din procesul pe care l-ai început. Unde îl duci?

Și, pentru că nu exista un astfel de centru pentru tineri, l-am făcut în acest an la Centrul Sfântul Stelian din București, unde vor avea acces tinerii de peste 18 ani să-și continue tratamentul pe aceleași principii pe care le-au început, practic, la Voila.

Cum prevenim dependența

Ce ar trebui să facă părinții înainte să se formeze dependența?

E o întrebare foarte bună. Știți că era această campanie celebră în România: „Tu știi ce face copilul tău?”. E drept că era dedicată părinților care plecau la muncă în străinătate ca să aibă ce să pună pe masă familiei și își lăsau în urmă copiii. Dar această întrebare este la fel de valabilă și astăzi, cu părinții acasă și cu copiii în casa lor. Tu știi ce face copilul tău? E o întrebare esențială.

De ce spun asta? Avem studii făcute de D&D Research pentru Asociația Zi de Bine, care ne arată că adolescenții care trăiesc în familii în care părinții știu cine le sunt prietenii, când vin acasă, unde merg și care sunt preocupările lor au un risc mult mai mic de consum.

Și, pe de altă parte, e vorba despre anturaj. Noi am vorbit despre ce pot să facă părinții, dar ei pot să facă până la un punct. Nu pot să facă totul, pentru că mare parte din zi părinții și copiii nu se află în același loc. Adolescenții sunt cu prietenii lor.

Principalul predictor al consumului este apartenența la un grup care consumă. Dacă în jurul tânărului sunt mulți consumatori, riscul ca tu să te apuci de consum este foarte mare.

Citește și: Dragoș Bucur, dezvăluiri despre viața de familie și colaborarea cu Tudor Chirilă în serialul „Trafic”: „Avem multe diferențe în abordarea vieții” / Exclusiv

„Prevenția consumului de droguri nu se face vorbind despre droguri”

De ce e important să avem un serial cum este Trafic?

Cred că e important să vorbim despre acest subiect prin mai multe metode, iar cinematografia știm foarte bine că are un impact foarte mare asupra unei generații. În egală măsură, cred că trebuie să vorbim dincolo de film, pentru că filmul este un film care prezintă un scenariu imaginat, chiar dacă este foarte aproape de realitate.

Dar atenție, atenție mare cum facem campaniile de prevenție, cum vorbim despre droguri, pentru că, paradoxal, prevenția consumului de droguri nu se face vorbind despre droguri, ci se face prin programe validate științific, în care copiii să înțeleagă despre stima de sine, despre imaginea de sine, să înțeleagă cum să spună nu, cum să refuze pliculețul acela atunci când cineva le oferă unul.

Pentru că, altfel, campanii de genul „Spune nu drogurilor”… Credeți că un tânăr va înceta să consume doar pentru că primește acest ordin imperativ: „Spune nu drogurilor”? Nu. El va înceta să consume dacă simte și dacă înțelege că golul acela pe care îl simte poate să fie umplut cu altceva: cu relații de calitate, cu înțelegere, cu blândețe.

„Să ne oprim din a face rău dacă nu știm să facem bine”

Așa că este foarte important ca astfel de filme să păstreze subiectul pe agenda publică și, în egală măsură, cei care sunt responsabili de acest domeniu ar fi bine să preia subiectul și să-l ducă mai departe prin metode validate științific. Există foarte multă bună intenție. Sunt campanii făcute, din nou, și simt nevoia să subliniez asta, cu multă bună intenție, dar complet eronate, care pot să facă mai mult rău decât bine.

Atunci când mergem în spitale, când mergem în școli cu foști consumatori de droguri care să-și spună povestea și să-i sperie pe copii, este complet greșit. De ce? Aceasta este o metodă de recuperare, nu o metodă de prevenție. Ce îi spui, de fapt, copilului toată ziua? „O să mori dacă tu consumi droguri.” Iar el ce vede? Un tânăr care n-a murit. Din contră, este vedetă și îl poartă din școală în școală.

Da, mergi cu fostul consumator de droguri în spitale să-și spună povestea și să le dea speranță celor care sunt în plină luptă acum. Nu în școli, să le dai idei copiilor. Nu mergi cu ochelari VR care simulează consumul de droguri. Nu faci decât să le dai prima doză gratuit și să le stimulezi și mai mult curiozitatea față de acest subiect.

De asta spun: să ne oprim din a face rău dacă nu știm să facem bine.

Foto: Captură video

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro