Curtea Constituțională a decis din nou, pe 29 decembrie, să amâne o decizie în privința reformei magistraților pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea pe 2 decembrie.Patru judecători, propuși de PSD, nu s-au prezentat la ședință.
Luni, 29 decembrie, președinta Curții Constituționale a României (CCR), Simina Tănăsescu, a declarat că amânarea a survenit după ce nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată decizia cu privire la Legea referitoare la pensiile magistraţilor.
„Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi (29 decembrie, n.r.) n-a putut fi întrunit deloc”, a explicat președinta Curții Constituționale.
Potrivit Hotnews, sunt aceiași patru judecători ai Curții care au boicotat și ședința de duminică. Este vorba despre judecătorii propuși de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.
Într-un comunicat de presă comun, judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc au transmis că duminică, 28 decembrie, judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pronunțării în dosar pentru o zi din luna ianuarie, „întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026”.
Cei patru judecători ai CCR susțin că președinta Curții Constituționale a refuzat să accepte amânarea.
„Motivul amânării a vizat solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale”, mai spun cei patru judecători.
Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc mai susțin că cererea formulată a fost ignorată de conducerea Curții care „a refuzat să fixeze un nou termen de soluționare”.
Cei patru magistrați explică astfel părăsirea sălii de judecată duminică, 28 decembrie. Ei susțin că instanța CCR lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor, respectiv șase dintre cei nouă judecători.
„Am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, în data de 29 decembrie 2025. În consecință, absența de la ședința din 29 decembrie nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României”, au mai spus aceștia.
Curtea Constituţională (CCR) era aşteptată să adopte pe 29 decembrie, luni, o decizie referitoare la legalitatea Legii privind pensiile magistraţilor, după ce a amânat pronunțarea până acum de două ori.
Pentru a se putea pronunţa o soluţie, era nevoie ca în sala de judecată să se afle toți judecătorii Curții.
În timp ce judecătorii PSD s-au plâns că au fost chemați la serviciu duminică, zi nelucrătoare, lucru care ar fi „lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate”, președinta CCR spune că ea a revenit din concediu special pentru această ședință.
Simina Tănăsescu a anunțat că următoarea şedinţă CCR pe lema Legii pensiilor magistraţilor a fost stabilită pentru 16 ianuarie, ora 10.
Ce prevede legea contestată de CCR
Legea contestată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), și care ar trebuit să intre în vigoare de la începutul anului viitor, schimbă modul în care este stabilit cuantumul pensiei şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona.
Potrivit noului act legislativ, vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor ar urma să crească gradual, până la 65 de ani, iar pensia de serviciu nu mai poate să depășească venitul net avut în perioada de activitate.
Prevederile noii legi:
stabilirea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net;
creşterea vechimii în muncă de la 25 de ani, cât este în prezent, la 35 de ani;
creşterea vârstei de pensionare de la 48-50 la 65 de ani, într-o perioadă de tranziţie de aproximativ 15 ani;
stabilirea vârstei de pensionare prin raportare la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani.
Sursă foto: Hepta
Newsletter zilnic Unica
Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.