Imagini rare cu animalele sălbatice din Piatra Craiului

De Laura Davidescu pe 23 aprilie 2018
De câte ori ai avut ocazia să vezi un lup? Dar un râs? Cu ajutorul unor camere de supraveghere, Administratorii Parcului Național Piatra Craiului ne oferă din ce în ce mai des imagini incredibile cu animalele sălbatice din Piatra Craiului, unele dintre ele unice în lume.

Descoperă în interviul de mai jos o mulțime de informații interesante despre animalele sălbatice din Piatra Craiului, informații oferite de directorul Parcului Național Piatra Craiului, Mircea Vergheleț, și admiră câteva dintre animale în clipul video.

Dacă ești curios să decoperi mai multe filmări și fotografii cu flora și fauna din această regiune protejată a țării, le găsești pe contul de Facebook al rezervației naturale.

Câte specii animale sunt identificate în parc?

Parcul Naţional Piatra Craiului este casa unui număr impresionant de animale: găzduieşte 50 specii de mamifere (dintre care 21 specii de lilieci), 108 specii de păsări, 15 specii de amfibieni și reptile. La prima vedere, e o informație destul de rece și lipsită de interes, dar de fapt ascunde un adevăr uluitor și determinant pentru viața noastră: este un creuzet al vieții, un sanctuar al naturii. Lumea mică din iarbă, de sub pământ, de sub scoarța arborilor este impresionantă și de mare importanță științifică. Până în prezent au fost identificate peste 216 de specii de fluturi, dar cercetătorii cred că sunt aproximativ 1200 care locuiesc în parc, o adevărată simfonie de forme și culori înaripate. Studiile efectuate în vara anului 2000, în cadrul programului de inventariere a biodiversităţii, au dus la identificarea a peste 200 de specii de diptere, adică, în limbaj popular, muște, țânțari și tăuni. Specialiştii consideră că pe teritoriul parcului ar trebui să existe circa 4000-5000 de specii de diptere. Termenul diptere vine din limba greacă și înseamnă: două aripi. Și mai corect: două aripi și o trompă.

În cercetările de până acum, în Piatra Craiului s-au descoperit 35 de specii endemice locale sau carpatice, adică animale sau plante care nu există în nici un alt loc de pe Terra, dar și câteva specii noi, necunoscute până acum: 91 de taxoni au fost descrişi pentru prima dată în Piatra Craiului (ca fiind noi pentru ştiinţă).

Parcul Naţional Piatra Craiului, alături de celelalte parcuri naționale și naturale din România, protejează cele trei carnivore mari ale Europei, dispărute astăzi din multe țări din vestul continentului: ursul, lupul și râsul. Studiile realizate au arătat existenţa a trei culoare de circulaţie ale acestor specii între masivele Piatra Craiului şi Bucegi, culoare cu un un regim special de protecţie. Căpriorul şi cerbul comun sunt întâlniţi în pădurile de la baza masivului. În prezent populaţia de capre negre – Rupicapra rupicapra care trăieşte în zonele stâncoase ale masivului este de peste 200 de exemplare, mai multe și mai ușor de văzut astăzi, la peste 15 ani de la infiintarea parcului și interzicerea vânătorii.

Animalele din Piatra Craiului ocrotite de lege

Câte dintre acestea sunt ocrotite, rare sau au alt regim special?

Dintre mamifere, în categoria specii strict protejate intră lupul, ursul, râsul, pisica sălbatică, vidra, pârșul de alun, pârșul cu coada stufoasă, chițcanul de munte, chițcanul de mlaștină și toate speciile de lilieci. Dar ceea ce este deosebit de important este că în parcurile naționale vânătoarea este interzisă, braconajul fiind pedepsit cu închisoarea.

În ceea ce priveşte păsările, 50 dintre cele 108 specii de păsări identificate până în prezent sunt menţionate ca specii strict protejate în Convenţia de la Berna (Convenţia pentru protejarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa), iar şase specii în Convenţia de la Bonn (Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice).

Care dintre ele sunt cele mai „scumpe la vedere”? Dar cele mai vizibile pentru om?

Cel mai greu de observat sunt lupul și râsul. Cu Moș Martin ai șanse mai mari să te întâlnești. Pentru observatorul avizat, semne ale prezenței acestora (urme, excremente, uneori resturi de pradă) pot fi observate în pădurile din parc. La polul opus, ciopoarele de capre negre pot fi observate destul de des pe creasta Pietrei Craiului sau pe versantii abrupți din chei, obișnuite fiind cu turiștii de când nu se mai simt amenințate de vânători. Ceea ce e important de știut este că animalele sălbatice, mai ales ursul, lupul și râsul, simt omul de la distanță și în general se feresc să îl întâlnească. De aceea, turiștii trebuie să înțeleagă că parcul nu e grădină zoologică, ci casa animalelor sălbatice. Și așa cum când mergi în vizită la un prieten și respecți regulile casei lui, și în parc trebuie să respecți pădurea, să nu pui cortul decât în locurile special amenajate sau desemnate, să nu arunci gunoaie, să nu faci zgomot, să nu ieși de pe traseele marcate intrând în zonele în care animalele își fac vizuini sau își hrănesc puii.

 

Cum realizați filmările?

Nu e simplu să filmezi animalele în pădure. Spre deosebire de alte locuri de pe glob, în Africa sau în Antarctica, unde spațiile sunt deschise, în pădurea temperată e greu să surprinzi imagini cu animale în mediul lor natural, din cauza faptului că se ascund și sunt camuflate în vegetație. E nevoie de ore, zile, uneori luni de căutări, de răbdare, de recunoaștere a urmelor lor. Uneori animalele se obișnuiesc cu prezența ta, mai ales cu rangerii care patrulează zilnic în parc. Animalele recunosc omul după miros. Simt emoțiile și bunele intenții. Întâlnirea cu un animal sălbatic, mai ales când reușești să prinzi imaginea lui în film sau fotografie, e o experiență unică. E ca și cum ai primi un premiu. Sunt povești ale bătrânilor pădurari despre urși și lupi care îi urmau prin pădure, cărora le dădeau nume și îi recunoșteau după urme, după ”talpă și călcătură”. Astăzi însă există camera-capcană: o cameră de supravegheat care detectează mișcarea, astfel putând filma animalele fără a le deranja.

Primul râs în libertate l-am filmat în 2014, pe 1 ianuarie, cu prima cameră de supraveghere pe care am cumpărat-o la parc. Emoția a fost incredibilă când am descărcat imaginile. Multe dintre ele le găsiți pe site-ul parcului și pe pagina de facebook a Parcului Național Piatra Craiului. Ca sa lucrezi în conservare, mai ales într-un parc național din România, ai nevoie de multă pasiune. Banii nu motivează pe nimeni care lucrează în acest domeniu. Nu îți riști viața alergând pe marginea prăpastiei iarna sau sancționându-i pe cei care încalcă legea dacă nu crezi cu adevărat în ceea ce faci. Toți cei care lucrează la parc sunt pasionați de munca lor, iar întâlnirea cu animalele, filmările care ne arată uriașa diversitate și explozia vieții din parc sunt o răsplată extraordinară pentru fiecare dintre noi.

 Animalele se descurcă singure cu hrana sau le oferiți supliment de hrană?

În condițiile unui ecosistem natural, există o autoreglare a efectivelor speciilor din piramida trofică, pe principiul supraviețuirii celui mai puternic. În sălbăticie, natalitatea și rata de supraviețuire depind de hrana disponibilă. Acesta este modul în care natura se autoreglează prin selecție naturală. În condițiile unei surse artificiale de hrană, numărul animalelor poate crește peste capacitatea de suport a unei zone, intervenția omului afectând echilibrul fragil din procesele ecologice. În Parcul Național Piatra Craiului nu se intervine cu hrană suplimentară pentru nicio specie de animal.

Povestiți-ne o întâmplare amuzantă sau memorabilă legată de animalele din zonă.

Sunt foarte multe „povești vânătorești”. Odată am fost cu o echipă de filmare de la TVR, să filmăm un urs. L-am urmărit câteva zile, dar n-am reușit să-l filmăm. Pe vremea aceea nu erau camere de supraveghere și nici obiectivele din ziua de azi. Într-un final, ne-a luat somnul într-un observator. Observatorul e o căbănuță de lemn, așezată strategic în zona prin care trec animalele, ca să le poți observa în siguranță. După câteva ore, când s-a întunecat, am vrut să plecăm. Dar ușa nu se mai deschidea. Pe partea cealaltă a ușii se auzea un mormăit. Venise ursul și dormea sprijinit de ușă. Nu era agresiv, cred că a vrut să ne facă o farsă. A stat acolo toată noaptea și noi am înghețat de frig și de emoție. Abia dimineață a plecat. Nu l-am filmat, dar am rămas cu o amintire interesantă.

Câți oameni se ocupă de monitorizarea și îngrijirea faunei din parc? Ce atribuții principale au ei?

Monitorizarea faunei din parc este sarcina biologului și a responsabilului cu paza și turismul, care coordonează și echipa de rangeri. Atribuțiile biologului cuprind inventarierea, cartarea și monitorizarea speciilor de interes conservativ, a habitatelor și actualizarea permanentă a bazei de date a parcului. Prin activități de patrulare, echipa de rangeri verifică dacă sunt respectate prevederile legale, însă colectează din teren și datele  necesare pentru monitorizarea faunei și a habitatelor, conform protocoalelor de monitorizare.

Sursa foto: Parcul Național Piatra Craiului

S-ar putea să te intereseze și:

Povești incredibile cu oameni salvați de animale

Trucuri – pleci cu cortul în weekend? Iată ce-ți va prinde bine

 

Dovada clară că Iulia Vântur și Salman Khan au o relație apropiată

Dovada clară că Iulia Vântur și Salman Khan au o relație apropiată