Restaurante greceşti în Bucureşti

De Nicoleta Galeteanu pe

Cunoscuţi pentru ospăţurile îmbelşugate şi princiare plămădite în bucătăria grecească, oamenii Eladei au adus un tribut valoros zeităţilor Greciei Antice, unde tradiţiile…
… culinare reprezintă un patrimoniu valoros în una dintre cele mai bogate culturi culinare meditareneene.
 
Bucătăria grecească acoperă o paletă incredibil de bogată şi variată de preparate, o ofertă care se pliază întocmai după poftele şi gusturile grecilor, care adoră să mănânce bine.

Viaţa îmbelşugată şi dragostea pentru mâncăruri simple, dar bine condimentate, sunt două dintre plăcerile grecilor, lucru care se reflectă întocmai în modul de preparare a bucatele. De aceea, unul dintre secretele bucătăriei greceşti este bucuria ospăţului îmbelşugat comun.  
 
Tradiţiile culinare greceşti sunt bazate în special pe vegetale proaspete de sezon, mirodenii, iar savoarea lor deosebită este dată de bogăţia şi calitatea ingredientelor, cu arome mai subtile sau mai tari, textură fină sau crocantă.  
 
Bucătarii folosesc la scară largă uleiul de măsline şi mirodeniile ce dau savoare gastronomiei greceşti.
 
Cei care apreciază festinul specific grecesc, pot încerca reţetele savuroase tradiţionale autentice la unul dintre restaurantele din Bucureşti, precum şi muzica grecească sau farmecul petrecerilor mediteraneene.
 
În cartierul Cotroceni, într-o casă veche, restaurantul Mythos este un local interesant şi romantic, unde se poate savura mâncarea, băutura şi muzica grecească.
 
Împărţit în patru saloane cu teme diferite, restaurantul este suficient de spaţios, poate şi datorită decorului simplist. Se remarcă în schimb picturile murale de pe pereţi reprezentând zeităţile Olimpului, mai interesant fiind barul amenajat în stilul tradiţional grecesc.
 
Cine este cunoscător al gastronomiei greceşti ştie că mâncarea grecească înseamnă carne gustoasă, frigărui excelente sau tzatziki autentic făcut din iaurt de oaie.

Aşadar, după ce te aşezi la masă, nu uita să ceri chelnerului un tzatziki, cu mentă şi castraveţi, sau un tirokafteri, un sortiment delicios de brânză grecească, asemănător celui dintâi, cu ardei capia şi ulei de măsline (9 lei), servite cu pită grecească tradiţională, kouver.
  
Dintre gustările calde poţi încerca manitaria gemista – ciuperci pe grătar umplute cu sote de ciuperci, la 10 lei, dar şi vinetele la grătar umplute cu sote de legume – melinzanato – sunt excelente (12 lei).
 
De asemenea, meniul nu duce lipsă de preparate din carne, pui, vită sau porc. O alegere inspirată sunt frigăruile de pui cu ardei gras şi ceapă, souvlaki chicken, precum şi kalamaki souvlaki, preparată din carne de porc marinată, pentru 18 şi respectiv 20 lei.
 
După numele pictorului renumit manierist, El Greco, pe bulevardul Decebal, găseşti restauarntul grecesc cu acelaşi nume. Nu este un local pretenţios sau luxos, însă ambientul este unul plăcut.  
 
Decorul, o combinaţie de lemn şi statui greceşti din ghips ale zeităţile Olimpului, El Greco te duce cu gândul la Grecia Antică şi exotismul peisajelor mediteraneene.
 
El Greco te întâmpina cu un festin complet, de unde nu lipsesc preparatele din fructe de mare sau peşte. Mai scump decât Mythos, pentru o porţie de garides savanaki – creveţi la tigaie cu sos picant – plăteşti în jur de 70 lei, iar caracatiţa la grătar cu sos de vin costă în jur de 40 de lei.  
  
La aperitiv, poţi încerca o specialitate caldă cum sunt vinetele la cuptor servite cu brânză şi roşii – melitzana fourno me tiria (16 lei), ori la grătar, pentru 13 lei. Sau poţi opta pentru un tzatziki bougiourdi – pastă de brânză cu ulei de măsline, roşii şi ardei iute, preparată la cuptor.   
 
La restaurantul Rodon ajungi dacă intri mai întâi în hotelul El Greco, de pe strada J. L. Calderon.
 
Amplasat în centru, Rodon este un local rafinament, decorat cu stil, cu servicii de calitate şi mâncare gustoasă la preţuri acceptabile.  
 
Aşa că dacă ai poftă de mâncare grecească tradiţională, specialităţile bucătarilor de aici sunt excepţionale şi servite cu toată încrederea.  
 
Dacă vrei ceva mai lejer, mai picant sau mai săţios, oferta ospăţului este foarte diversă şi tentantă. Meniul include gustări reci, tzatziki, salată de vinete cu ardei capia la 15 lei, sau o gustare grecească, cu vinete şi dovlecei pane, măsline, precum şi calde, cum ar fi brânza feta la cuptor, 18 lei, sau pane la 20 de lei.
 
Îţi recomandăm şi ardeiul umplut cu brânză feta (18 lei), la fel de execelent preparat.

Poţi încerca şi fructele de mare şi preparatele din peşte, calamar pane, la 32 de lei, caracatiţa cu sos a la greque la 50 de lei, preparate ireproşabil. De asemenea, şi preparatele la grătar (în jur de 30 de lei) sunt o alegere inspirată.
    
Thalassina este deschis în una dintre casele vechi frumoase din zona Lascăr Catargiu, renovată recent şi cu o grădină frumoasă în spate, deschisă vara.  
 
Proprietarii nu au abuzat de decoruri, optând pentru câteva elemente minimaliste ce redau localului un ambient foarte plăcut.

Meniul este suficient de ofertant, alcătuit din numeroase gustări, felurite salate, diverse feluri de paste şi orez şi multe alte feluri de peşte şi fructe de mare, aşa încât, recomnadarea chelnerului este necesară pentru cei care nu cunosc pe deplin deliciile greceşti.  
 
Aici, preparatele dovedesc pe deplin măiestria bucătarului, ceea ce aduce încă o cinste binemeritatat bucătăriei elene.
 
Se remarcă brânza grecească de oaie fermă cu oregano uscat şi ulei de măsline, de o textură lor incredibil de fină, este une din bunătăţile care te vor copleşi.   
 
Pasta de măsline e foarte cremoasă, peştele marinat şi afumat este excepţional, iar tzatziki este, de asemena, delicios, cu bucăţele de castravete şi feliuţe de usturoi.  
 
Sosurile – de muştar, lămâie şi ulei de măsline – , mai mult sau mai puţin picante, sunt excepţional preparate.

Poţi încerca creveţi sau file de ton la grătar, iar calcanul, dezosat cu lămâie şi ulei de măsline, este, fără îndoială, cel mai gustos peşte de aici.  

Foto: Shutterstock

Prințul Louis împlinește un an. Ce fotografii au publicat Ducii de Cambridge

Prințul Louis împlinește un an. Ce fotografii au publicat Ducii de Cambridge