Crăciunul pe rit vechi 2022 – tradiții și obiceiuri la sârbi și lipoveni

De Adina Zamfir, pe Ultimul update Miercuri, 12 ianuarie 2022, 11:39

Creștinii din Rusia, Serbia, Moldova sau Ucraina sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi 2022 la data de 7 ianuarie, când noi îl prăznuim pe Sf. Ioan Botezătorul. În vremurile de început ale creștinismului, toate comunitățile creștinate sărbătoreau Nașterea Domnului și Crăciunul de Bobotează, înainte să fie adoptat calendarul iulian.

Crăciunul pe rit vechi 2022 este sărbătorit la 13 zile după Crăciunul ortodox românesc. Mulți creștini din rândul rușilor, moldovenilor, lipovenilor sau ucrainienilor stabiliți în România sărbătoresc Nașterea Domnului după vechiul calendar, așa cum se sărbătorea pe vremuri.

De unde vine decalajul de 13 zile

În Imperiul Roman se foloseau, în vremurile antice, două calendare: unul egiptean de 365 de zile și unul roman, de 355 de zile. Niciunul dintre calendare nu era perfect, pentru că exista un decalaj față de calendarul natural al Soarelui.

Din cauza acestor decalaje, împăratul roman Iuliu Cezar a luat decizia, în anul 46 i.Hr., de a adopta sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian”.

Cu toate acestea, între calendarul iulian și ritmul solar a existat de la bun început o diferență de 11 minute care avea să crească și să se adune cu timpul. 500 de ani mai târziu, astronomii au verificat acest lucru și au propus conducătorilor bisericii să îndrepte calendarul, deoarece nu ar mai fi corespuns datele marilor sărbători precum Crăciunul sau Paștele.

Abia în anul 1923, la Constantinopol, s-a hotărât oficial trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian. A fost un moment istoric, deoarece Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou. Între cele două Crăciunuri există acum 13 zile diferență, iar Crăciunul pe rit vechi 2022 este sărbătorit pe data de 7 ianuarie.

Cine sărbătorește Crăciunul pe stil vechi

Comunitățile de ruși lipoveni, ucraineni, basarabeni, armeni sau sârbi sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi și păstrează aproape toate obiceiurile pe care le păstrăm și noi.  

La consfatuirea de la Constantinopol (1923) nu au participat toate Bisericile Ortodoxe autocefale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată aici a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o  crede potrivită. 

Cele mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat calendarul gregorian astfel: Patriarhia Ecumenica de Constantinopol (1924), Patriarhia Antiohiei (1924), Patriarhia Alexandriei (1928), Arhiepiscopia Ciprului (1924), Biserica Greciei (1924) si Biserica Ortodoxa Romana (1924), socotind ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sarind peste cele 13 zile cu care ramasese in urma calendarul iulian. Ele au fost urmate de Biserica Gruziei, Biserica Ortodoxa din Polonia (1924), Biserica Ortodoxa din Cehoslovacia (1951), Biserica Ortodoxa din Finlanda (1917), Biserica Ortodoxa Bulgara (1968). 

Au ramas cateva Biserici Ortodoxe care păstrează calendarul iulian neîndreptat. Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă si Biserica Sârbă, precum și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu exceptia Vatopedului, se numesc „pe stil vechi”, pentru că praznuiesc Paștele si toate sarbatorile dupa vechiul calendar, adica după „stilul vechi”.

Crăciunul pe rit vechi 2022. Tradițiile minorităților creștine

Crăciunul pe rit vechi 2022 - tradiții și obiceiuri la sârbi și lipoveni

În ajunul Crăciunului pe stil vechi, când românii ortodocși sărbătoresc Boboteaza, lipovenii, armenii sau sârbii se pregătesc să meargă la biserică pentru Nașterea Domnului.

Copii și tinerii din comunitățile minorităților creștine merg și ei cu colinde în seara de Ajun, pe data de 6 ianuarie. Ei împodobesc colaci și crenguțe de brad și merg pe la casele vecinilor să ducă vestea Nașterii Domnului.

După răsăritul primei stele pe cer, creștinii pe stil vechi se pregătesc pentru cina din ajun, o cină sfântă la care se servesc bucate de post. Moldovenii, lipovenii sau sârbii pregătesc câte 12 feluri de bucate tradiționale pe care le servesc în numele celor 12 apostoli. Acestea trebuie să fie toate de post precum supele de legume, mâncarea de prune, grâul fiert, sarmalele de post, ciuperci cu usturoi și diverse dulciuri de post. Fiecare membru al familiei trebuie să guste din cele 12 feluri de mâncare.

Obiceiuri la masa rușilor lipoveni

În seara de ajun, colindătorii lipoveni merg din casă în casă și cântă în fața icoanelor. Colindul lor se numește ”Hristos Rajdaetsea” și se cântă întotdeauna prima dată la casa preotului.

A doua zi, pe masa de Crăciun, lipovenii pun bucate tradiționale precum haladet (o piftie specială, care se serveşte cu hrean), lapşa (tăiţei fierţi în supă de pasăre), sărmăluţe în foi de viţă-de-vie sau varză. Nu lipseşte peştele, care se regăseşte preparat în ciorbă de perişoare sau chifteluţe. La desert se servesc cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză (vareniki) şi alte specialităţi ruseşti.

Obiceiuri din casele ucrainenilor

Ucrainenii stabiliți în Maramureș sau în Nordul Moldovei țin post înainte de Crăciun și pregătesc 9 feluri de mâncare pentru seara de ajun, preparate care reprezintă bogăția de peste an. Ei gătesc hrebleanca, o mâncare cu ciuperci, grâu fiert și pește. Până la Bobotează, ucrainenii leagă picioarele mesei cu un lanț, pentru ca bine și liniștea de la Crăciun să rămână în casă tot anul.

A doua zi, când este Crăciunul pe rit vechi, tinerii merg la colindat cu Viflaimul și apoi se așează masa bogată de Crăciun, de la care nu lipsesc cozonacii și coliva.

Tradiții din comunitatea sârbă

Credincioșii sârbi pregătesc și ei mese bogate pentru Crăciunul pe rit vechi. Dar în ziua de Ajun țin post, așa cum se ține în toată lumea creștină. În seara de Ajun, se merge la slujbă la biserică, apoi acasă se aprinde o creangă de stejar care simbolizează sănătatea și prosperitatea în anul care vine.

Tot în Ajun, se pun sub fața de masă fire curate de fân și bani, care se țin acolo până la Bobotează, pe care o sărbătoresc pe data de 19 ianuarie. Apoi, fânul se scoate și se pune în iezlea animalelor, iar banii se dau copiilor pentru un an mai bun și mai bogat.

Crăciunul pe rit vechi la basarabeni

Copiii basarabeni merg și ei cu colindul, iar Crăciunul este așteptat cu pâine curată. Gospodinele coc niște colaci mici numiți crăciunei, sub forma cifrei opt. Crăciuneii se leagă la icoane și se țin acolo până la Sf. Gheorghe când se scot și se dau la animale să fie sănătoase și mănoase.

În ziua de Crăciun, basarabenii merg la slujbă apoi se reunesc cu familia la o masă bogată cu sarmale, fripturi, pește, cozonaci și tot felul de preparate tradiționale.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Urmărește-ne pe Google News
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!