Ce este acciza, cum se aplică şi cine o plăteşte

Acciza este adesea definită drept o taxă pe consum, dar ea reprezintă mai mult decât o simplă taxă. Află ce este acciza, cum se aplică, ce produse suportă accize și cine trebuie să plătească această taxă.

Cuprins

1 Ce spune Codul Fiscal despre accize
2 Taxe pentru produse de lux sau produse sensibile
3 Cine trebuie să plătească accize?
4 În ce condiții poate fi suspendată plata accizelor
5 Producătorul nu este întotdeauna responsabil de plata accizelor
6 Fiecare produs are un cod de acciză
7 Vânzări transfrontaliere: în ce țară din UE se plătesc accizele?
8 Cum se stabilește acciza la benzină și motorină în România
9 Cât de necesare sunt accizele!

Acciza este un impozit indirect, perceput de stat, pentru a reduce consumul excesiv al unor produse, fie ele aduse din import sau produse local. În România, se percep accize pentru alcool, tutun, produse energetice (carburanți) și energia electrică. În cazul acestor produse, acciza este inclusă în prețul final pe care îl plătește consumatorul. Rolul accizei este acela de a reduce consumul produselor menționate, dar și de a aduce venituri la bugetul de stat, venituri care nu sunt deloc de neglijat.

Normele UE explică ce produse sunt supuse accizelor și cum trebuie aplicate acestea. Legislația UE indică, de asemenea, cotele minime ale accizelor care urmează să fie aplicate, deși fiecare țară din UE poate fixa cote mai mari dacă dorește să facă acest lucru. Taxa care urmează să fie plătită se bazează de obicei pe cantitate (kilogram, hectolitru) sau pe gradele de alcool.

Ce spune Codul Fiscal despre accize

Acciza este un impozit indirect asupra consumului unor produse. În Romania, potrivit Codului fiscal, produsele supuse accizelor se împart în:

„Există un iubit de 6 ani... Familia lui nu știe de mine”, a mărturisit deschis Răzvan Botezatu. Fostul prezentator TV a rupt tăcerea și despre divorțul dintre Valentin Sanfira și Codruța Filip

Recomandarea zilei

produse supuse accizelor armonizate:

a) alcool și băuturi alcoolice;
b) tutun prelucrat;
c) produse energetice și electricitate.

Toți au rămas muți de uimire când au văzut-o pe Medana, soția lui Alin Oprea, la priveghiul lui Ioan Isaiu! Iar acum s-a aflat adevărul despre relația lor! Nimeni nu știa asta! Ce îi lega, de fapt, pe cei doi

Recomandarea zilei

alte produse supuse accizelor:

a) cafea verde;
b) cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori;
c) cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă.
d) benzina.

Care sunt principalele caracteristici ale accizelor

Taxe pentru produse de lux sau produse sensibile

Ce este acciza, cum se aplică şi cine o plăteşte

Una dintre cele mai importante caracteristici ale accizelor este aceea că acest tip de taxe se aplică pentru produse ”sensibile” cum sunt carburanții sau pentru produse ”de lux” cum sunt anumite tipuri de alcool, cafea sau produse din tutun.

Ușor de urmărit din punct de vedere fiscal

În plus, acestea sunt și produse ușor de urmărit din punct de vedere fiscal, astfel că autoritățile pot ține o evidență a importului sau a vânzărilor pentru a aduna mai mulți bani la bugetul de stat.

Accizele care se plătesc în România sunt armonizate cu cele din Uniunea Europeană, pentru a asigura un nivel similar de taxare.

Sunt colectate de la producători sau importatori

Accizele sunt colectate direct de la producători sau de la importatori, dar consumatorul final este cel care suportă această taxă, care este denumită în mod corect o taxă pe consum. Acciza este inclusă în prețul tuturor produselor la care se aplică, astfel că se regăsește în prețul de raft sau în prețul benzinei și al motorinei de la pompă.

Sunt surse importante pentru bugetul de stat

O altă caracteristică importantă a accizelor este aceea că ele constituie o importantă resursă pentru bugetul de stat, astfel că eliminarea sau diminuarea lor este o decizie care ține de competența Guvernului și a specialiștilor din domeniu.

Cine trebuie să plătească accize?

Așa cum am subliniat, orice producător sau importator introduce plata accizei în prețul final al produselor, astfel că, în cele din urmă, consumatorul final este cel care plătește acciza. Conform legii, se menționează că plata accizei depinde de persoana fizică sau juridică sau compania care cumpără produsul respectiv.

Accizele trebuie plătite de:

persoana sau întreprinderea care are rolul de „antrepozitar autorizat” al spațiului în care sunt fabricate, procesate, depozitate, livrate sau recepționate produsele accizabile
altă persoană – expeditorul, destinatarul, transportatorul, o terță parte care furnizează o garanție de deplasare – care a scos produsele de sub regimul suspensiv de accize
persoana care importă produsele, dacă acestea sunt importate fără a fi plasate sub regimul suspensiv de accize

În ce condiții poate fi suspendată plata accizelor

Există o diferență importantă între momentul în care un produs devine accizabil și momentul în care trebuie plătite accizele respective. Majoritatea produselor devin accizabile de îndată ce sunt fabricate sau importate în UE. Plata accizelor poate fi însă suspendată, adică nu trebuie efectuată înainte ca produsul să fie introdus pe piață în vederea consumului.

Dacă produsele accizabile se pierd sau sunt distruse din motive imprevizibile sau din cauza unor dezastre naturale, înainte de a fi introduse pe piață în vederea consumului, nu se plătesc accize.

Producătorul nu este întotdeauna responsabil de plata accizelor

Pentru a înțelege mai bine de ce producătorul nu este întotdeauna responsabil pentru accize, pe platforma Uniunii Europene privind plata accizelor, găsim următorul exemplu:

”Compania lui Emily vinde în Irlanda vin expediat din Franța. Întreprinderea franceză care produce vinul îl păstrează într-un antrepozit autorizat până când îl expediază în Irlanda în baza așa-numitului regim suspensiv de accize. Prin urmare, întreprinderea franceză nu trebuie să plătească accize în țara sa. Când compania lui Emily primește marfa, vinul este disponibil pentru consum, ceea ce duce la ridicarea regimului suspensiv de accize. Compania lui Emily trebuie să plătească accizele în funcție de cota aplicabilă în Irlanda.

Fiecare produs are un cod de acciză

Codul de acciză este eliberat de autoritatea competentă din țara în care este stabilită întreprinderea și identifică operatorii înregistrați, antrepozitarii autorizați și antrepozitele fiscale.

Pentru a verifica dacă partenerul de afaceri deține un cod de acciză valid, se poate folosi SEED, sistemul de verificare a autorizațiilor pentru accize.

Dacă partenerul de afaceri are un cod valid, sistemul va afișa lista produselor pe care acesta este autorizat să le comercializeze.

Vânzări transfrontaliere: în ce țară din UE se plătesc accizele?

Pentru a stabili țara în care urmează să fie plătite accizele, importatorii trebuie se țină cont de mai mulți factori:

1. când au fost fabricate sau importate în UE produsele,
2. când au fost puse produsele în consum
3. dacă produsele au fost transportate dintr-o țară în alta.

Cum se stabilește acciza la benzină și motorină în România

În România, nivelurile accizelor sunt stabilite în legislația fiscală (Codul fiscal, Titlul VIII, anexele privind produsele energetice). Pentru anul 2026, anexa din Legea 141/2025 arată accizele pentru 1.000 de litri:

benzină fără plumb: 3.059,80 lei/1.000 l (adică 3,0598 lei/litru)
motorină: 2.804,29 lei/1.000 l (adică 2,80429 lei/litru).

În același act normativ apare și un detaliu care contează pentru contextul actual: cota standard de TVA este 21%. Asta înseamnă că va influența în mod direct și concret prețul la pompă: peste acciză se mai pune și TVA. Cu alte cuvinte, nu plătești doar 3,06 lei acciză pe litrul de benzină, ci plătești și TVA la acea acciză. Asta explică și de ce „ieftinirea la accize” are un efect mai mare decât pare: dacă scazi acciza cu 0,50 lei/litru, TVA scade și ea, pentru că se calculează pe o bază mai mică.

Mai există o regulă europeană care apasă pe statele non-euro, așa cum este România. În Uniunea Europeană, minimele de acciză la carburanți sunt exprimate în euro. Pentru țările care nu au adoptat moneda euro, conversia valorilor din euro în moneda națională se fixează o dată pe an, folosind cursul din prima zi lucrătoare din octombrie, aplicabil de la 1 ianuarie anul următor.

Un alt punct important din Legea 141/2025: pentru 2026, există derogări care blochează anumite ajustări automate (de tip indexare) pentru produsele energetice din anexă (inclusiv benzină și motorină), tocmai în încercarea de a controla escaladarea fiscală.

Cât de necesare sunt accizele!

Accizele sunt, de ani buni, unul dintre cele mai sensibile subiecte din politica fiscală, mai ales atunci când prețurile la pompă cresc vizibil. Deși par, la prima vedere, doar o taxă în plus, rolul lor este mult mai complex, iar justificările din spatele acestor impozite spun o poveste despre echilibrul fragil dintre nevoile statului și realitățile economice.

În esență, accizele sunt taxe speciale aplicate unor produse considerate fie cu impact negativ asupra sănătății și mediului (precum combustibilii, tutunul sau alcoolul), fie cu o cerere relativ stabilă. În cazul carburanților, această stabilitate a consumului devine un avantaj pentru bugetul public: indiferent de fluctuațiile de preț, oamenii continuă să circule, iar economia își menține ritmul. Tocmai de aceea, veniturile din accize sunt considerate printre cele mai previzibile surse la buget.

Dincolo de rațiunea fiscală, există însă și o logică economică și de mediu. Organizații internaționale precum OCDE susțin că taxarea combustibililor reflectă, cel puțin parțial, costurile „invizibile” ale transportului rutier: poluarea aerului, emisiile de carbon, zgomotul sau chiar aglomerația urbană. În acest sens, accizele devin un instrument prin care statul încearcă să corecteze piața și să descurajeze consumul excesiv.

În practică, însă, lucrurile sunt mai nuanțate. Una dintre cele mai frecvente critici este caracterul regresiv al accizelor. Pentru gospodăriile cu venituri reduse, cheltuielile cu energia și transportul ocupă o pondere mai mare din buget, ceea ce înseamnă că orice creștere a accizelor se resimte mai puternic. Astfel, o măsură gândită la nivel macroeconomic poate avea efecte disproporționate la nivel social.

Un alt punct sensibil este impactul asupra inflației. Atunci când accizele cresc brusc sau coincid cu șocuri externe – cum ar fi scumpirea petrolului – efectul se transmite rapid în lanț: costuri mai mari pentru transportatori, prețuri mai ridicate pentru bunuri și servicii și, în final, o presiune generalizată asupra consumatorilor.

Competitivitatea economică este, de asemenea, în joc. Sectorul transporturilor resimte direct orice majorare de accize, iar firmele românești pot deveni mai puțin competitive în raport cu operatorii din alte state. Din acest motiv, autoritățile au preferat, în unele cazuri, soluții punctuale – precum compensațiile pentru transportatori – în locul unor reduceri generalizate de taxe.

Pe lângă aceste aspecte, este important de înțeles că accizele sunt reglementate și la nivel european. Uniunea Europeană stabilește niveluri minime pentru accizele la energie, iar statele membre trebuie să se încadreze în aceste praguri, având totuși libertatea de a aplica cote mai mari. În plus, accizele sunt, de regulă, ajustate anual în funcție de inflație, ceea ce înseamnă că ele cresc chiar și în absența unor decizii politice explicite.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro