Luna octombrie e roz: ce nu spunem când discutăm despre cancerul la sân

De Bianca Prangate pe

Deasupra miezului Bucureștiului, într-o zi de octombrie înmuiată de o ploaie gri, mai mulți specialiști au discutat într-o sală roz despre realitatea a ce înseamnă să ai cancer la sân în România – o realitate care nu este cea mai optimistă, dar nici golită de speranță.

La conferința de presă organizată cu prilejul campaniei „Are nevoie de tine. Vorbește cu EA!”, mai mulți experți și nu numai au discutat fără perdea despre cum este să fii femeie în România și să primești diagnostic de cancer la sân. Printre aceștia s-au numărat Cezar Irimia (președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer), doctorul Dragoș Median (medic primar de Oncologie Medicală), Oana Matei (Group Medical Manager Roche), Loredana Ciubotaru (CSR Specialist Avon România) și Cosmina Grigore (supraviețuitoare a cancerului la sân, patient coach și tehnician nutriționist).

Campania „Are nevoie de tine. Vorbește cu EA!” este organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer cu sprijinul Roche, Avon și Carrefour Orhideea și se desfășoară în luna octombrie, luna pentru prevenția cancerului la sân. Între 7 și 20 octombrie, în Centrul Comercial Orhideea va fi amenajat un spațiu special, în care studenții la Facultatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” vor arăta femeilor cum se face autopalparea sânilor cu ajutorul unor mulaje anatomice de sâni și al unui clip video special.

Tot în octombrie, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer derulează și campania „Nu am făcut destul”, cu scopul de oferi investigații medicale gratuite pentru depistarea cancerului la sân în rândul femeilor din mediul rural. Astfel, femei din 14 sate din Satu Mare, Arad, Timiș, Hunedoara și Bihor vor avea șansa unor investigații gratuite.

În România, pacientul luptă mai mult cu sistemul decât boala

Primirea diagnosticului de cancer la sân este în sine o lovitură din care pacientele își revin cu greu. Într-o lume ideală, odată stabilit acesta, ar trebui să înceapă tratamentele. Din păcate, nu trăim în acea lume, așa că pacientele pot aștepta până la trei luni începerea tratamentului, potrivit lui Cezar Irimia. În lupta cu cancerul, care este mereu o cursă contra-cronometru, fiecare zi pierdută fără tratament scade exponențial șansa de vindecare.

„Pacientul luptă mai mult cu sistemul decât cu boala”, a explicat Irimia. „Impactul cu acest diagnostic este atât de crunt, încât mulți pacienți au fel și fel de gânduri și scenarii și de aceea trebuie consiliați psihologic, pentru că factorul emoțional are o implicare în reușita oricărui tratament de 70-75%, așa cum spun studiile. Dacă un pacient este echilibrat emoțional, el poate trece mai ușor, iar medicul este mai liniștit în aplicarea tratamentelor”.

Cea mai mare parte a vinei pentru care diagnosticul de cancer la sân cade atât de greu este sistemul, după cum a explicat Irimia: „Avem probleme majore și asta doar din cauza sistemului. Sper încă să intrăm într-o minimă normalitate cu sistemul de sănătate din România. Suntem la pământ în toate graficele europene – suntem pe primul loc la mortalitate și pe ultimul loc la investiții, la programe, la strategii. Este jenant”.

Este inevitabilă întrebarea: de ce merge atât de prost sistemul? Irimia intuiește motivul: „Pentru că nu există responsabilitate ministerială. Au cam scos-o domnii parlamentari, să își protejeze pilele pe care le plantează în funcții de miniștri, de secretari de stat. Sperăm să ne trezim și să facem lucrurile să funcționeze cât încă mai avem medici minunați lângă noi”.

Din ochii unei supraviețuitoare a cancerului de sân: „Ne mor copiii, în primul rând”

De multe ori, diagnosticul de cancer de sân vine neașteptat. Cosmina Grigore a supraviețuit acestei boli și descrie că odată cu diagnosticul apare „un soi de frică combinată cu anxietate combinată cu depresie”, dar și „acel sentiment de contra-timp”. Poate fi copleșitor, mai ales că lupta care urmează este una duală: pe de o parte fizică, cu boala în sine, iar pe de altă parte psihologică, cu cele mai mari temeri care se nasc în mintea pacientelor.

„Tu, ca pacient, ce trebuie să faci în spate este să faci un efort supraomenesc și să te ridici puțin deasupra diagnosticului tău și să îți pui niște întrebări cu adevărat utile”, a fost sfatul lui Grigore. „Trebuie să te uiți clar la stilul de viață pe care l-ai avut și care te-a adus în punctul diagnosticului de cancer. Marea majoritate a pacienților diagnosticați cu cancer vor să facă repede ceva și să se întoarcă la viața lor – dar din punctul meu de vedere, de supraviețuitor al cancerului, este una din marile capcane în care cădem. Nu poți să te mai întorci la același stil de viață care ți-a generat această boală!

În plus, este esențial pentru pacientele care află că au cancer de sân să se adune, după cum a mai zis Grigore: „Vei merge la psiholog dacă tu nu poți, vei merge într-un grup suport, unde vei  vedea ce au făcut toate celelalte și îți vei trasa propriile tale direcții. Vei merge la medic și medicul îți va da, dar nu putem să îi dăm medicului responsabilitatea întregii noastre vieți. Noi trebuie să ne uităm la viața noastră și să ne facem și noi treaba. Este multă treabă, dar se poate”.

Din 2008, de când Grigore a început să pătrundă în lumea sistemului de sănătate și să organizeze conferințe medicale, problemele cu care se confruntă pacientele bolnave de cancer nu s-au schimbat prea mult – ba chiar s-au înrăutățit pe alocuri, potrivit ei. „Mi se pare incredibil că discutăm despre același sistem centrat pe pacient”, a subliniat ea. „Care sistem centrat pe pacient? Sunt aceleași probleme, pentru că indiferent de ministrul care vine acolo, nu ai nicio speranță. Tot ce mă gândesc este că ei nu ne înțeleg pentru că nu au fost acolo. Doar atunci când te confrunți cu diagnosticul acesta poți realmente să înțelegi”.

Grigore a amintit, de asemenea, că atunci când ai contacte în lumea medicală, lucrurile curg mai ușor când suferi de cancer la sân – un lux pe care majoritatea femeilor nu și-l pot permite: „Avantajul este că atunci când ai resurse și contacte te descurci altfel și nu simți la fel ca un pacient de la Aiud, pentru care lista de așteptare este enormă și ajunge să aibă acces – dacă are acces și supraviețuire – la șase-nouă luni de la diagnostic. Cancerul nu este despre noi ăștia care am avut cancer, ci este despre toată lumea, pentru că oricine este pasibil de această boală. Trebuie să facem ceva, pentru că ne mor copiii, în primul rând, de cancer!”

Pentru mai multe resurse informaționale despre cancerul la sân, puteți intra pe canceruldesan.ro.

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

EXCLUSIV. Noi începuturi pentru Anna Lesko. Artista își renovează complet casa. VIDEO

EXCLUSIV. Noi începuturi pentru Anna Lesko. Artista își renovează complet casa. VIDEO