Monede care au circulat pe teritoriul României

Cele mai importante monede bătute pe teritoriul românesc au fost la început din aur și argint. Mai sunt și azi români care dețin lei din aur, monede de o valoare inestimabilă. Să parcurgem istoria leului și traseul celor mai importante monede care au circulat pe teritoriul României.

Cuprins

1 Kosonii de aur ai dacilor
2 Moneda Histriei și monedele grecești
3 Monedele romane
4 Monedele bizantine și medievale
5 Primele monede în Țara Românească
6 Primele monede în Moldova
7 Primele monede din Transilvania
8 Monede care au circulat din secolul al XV-lea
9 Românul, proiectul lui Cuza
10 Adoptarea leului românesc
11 Primii lei din aur și argint
12 Noul leu românesc – RON

Cele mai importante monede care au circulat pe teritoriul României sunt strâns legate nu doar de economia și comerțul Țărilor Române, dar și de evoluția societății, de crizele politice și transformările sociale prin care am trecut.

Kosonii de aur ai dacilor

Primele monede realizate pe teritoriul țării noastre, posibil în zona Transilvaniei, sunt kosonii sau cosonii din aur. Aceste monede au fost bătute în timpul regelui geto-dac Koson, care i-a urmat la putere lui Burebista, regele care unise triburile geto-dacice de la sud și nord de Dunăre.

Este posibil ca aceste monede să fi fost realizate în secolul I înainte de era noastră, deoarece în acea perioadă ajunge la putere în Dacia regele Koson, iar acesta se implică în luptele interne pentru putere din Republica târzie Romană, de partea lui Brutus (85 î.Hr. – 42 î.Hr.).

Au pus accentul pe discreție, dar soacra Andreei Popescu nu s-a putut abține! Ce mesaj a publicat doamna Mihaela, după ce dansatoarea a anunțat divorțul de fiul ei, Rareș Cojoc

Recomandarea zilei

Regele Koson ar fi domnit între anii 44 și 29 î. Hr. (după alte variante, 40 – 29 î. Hr.) și a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei Sarmizegetusa Regia. Burebista și Decebal nu au bătut monede, în schimb Koson a reușit acest lucru, ceea ce reflectă autoritatea pe care o căpătase în regiune. Puterea lui Koson financiară și militară era una importantă, atât pentru negustorii greci, pentru triburile de la sudul Dunării, dar mai ales pentru romani.

Kosonii dacilor au fost realizați atât din aurul pe care îl exploatau din munți și din râuri, dar și din aurul acaparat cu ocazia incursiunilor împotriva populațiilor vecine. Kosonii aveau pe o față trei personaje masculine și anume un consul roman și doi lictori, iar pe cealaltă față o acvilă care stă pe un sceptru, cu o gheară deschisă care prinde o ghirlandă.

„Cine este Prima Doamnă? Mirabela Grădinaru? Dânsa nu este Prima Doamnă pentru că...” Iulia Albu, declarații controversate despre Mirabela Grădinaru. Ce a spus stilista despre partenera președintelui Nicușor Dan

Recomandarea zilei

Numeroase comori cu mii de kosoni de aur au fost descoperite în Transilvania și în Ardeal, mai ales în zona Sarmisegetuzei, în județele Hunedoara, Timiș, Mureș sau Arad, dar și în Dobrogea. Extraordinar este tezaurului cu 40.000 de monede din aur dacice descoperit în albia râului Ștrei, lângă Grădiștea. Comoara echivala cu peste 300 kg de aur, fiind alcătuită din monede de aur purtand numele de Lysimach, regele Traciei, și pe acela de KOSON.

Moneda Histriei și monedele grecești

Cetatea Histria, prima așezare urbană de pe teritoriul românesc, fondată de coloniștii greci din Milet în jurul anului 657 î.Hr. (după istoricul Eusebiu din Cezareea) sau 630 î.Hr. (după Skymnos), ca port la Marea Neagră. În perioada ei de înflorire, cetatea devenise atât de bogată și puternică, încât liderii ei au bătut propriile monede cu care plăteau mărfuri aduse pe Dunăre din diverse regiuni ale Europei.

Monedele Histriei se numeau didrahme și erau din argint. Pe una din fețe, didrahma avea două capete de femei, iar pe cealaltă față un vultur cu un pește în gheare. Tot din argint, au bătut monede și celelalte cetăți puternice de pe litoralul românesc și anume Tomis și Callatis, Constanța și Mangalia de azi.

Ulterior, în primele secole ale erei noastre, odată cu influenţa politică a regilor macedoneni, pătrund la noi şi monedele lor. Este vorba stateri din aur, tetradrahme din argint şi monede din bronz emise de Filip al II-lea şi Alexandru cel Mare.

Monedele romane

Monede care au circulat pe teritoriul României

Denarul roman din argint începe să fie folosit în nordul Dunării începând cu secolele II – I î.Hr., odată cu creşterea influenţei Romei în regiunea Balcanilor. Denarul înlocuiește treptat monedele grecești și continuă să fie folosit și după retragerea administraţiei romane din Dacia (aprox. 275 d.Hr.). Pe lângă denarii din argint au mai circulat aurei – din aur şi monede din bronz precum sesterţi, duponzi, ași, quadranși.

Monedele bizantine și medievale

O monedă din bronz numită follis devine extrem de populară în teritoriile românești din perioada bizantină, după reforma monetară a lui Anastasius, din anul 498, până în secolul al XV-lea.

În secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Carol I al Ungariei, au apărut primele monede medievale bătute în Regatul Ungariei, care erau folosite și în Principatele Țării Românești și Moldovei.

Primele monede în Țara Românească

Primele monede ale Ţării Româneşti sunt ducaţii şi banii lui Vladislav I Vlaicu (1364 – 1377). Monetăria în Țara Românească a atins apogeul în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân (1355 – 1418), dar a fost interzisă la sfârşitul secolului al XV-lea, din cauza dominației politice şi economice a Imperiului Otoman.

Mai târziu, doar Constantin Brâncoveanu (1654 – 1714) a încercat să bată o monedă proprie, cu ocazia celebrării a 25 de ani de domnie, dar încercarea sa de a înlătura dominația otomană avea să îl coste viața.

Primele monede în Moldova

Sistemul monetar moldovenesc datează din timpul lui Petru I Muşat (1375 – 1391), fiind alcătuit din groşi şi jumătăţi de gros din argint, la care se adaugă ulterior şi dubli groşi. Monetăria moldovenească funcționează o perioadă mai îndelungată, decât cea din Țara Românească.

Groșii au circulat în timpul domnitorilor Bogdan III şi Ştefan IV, iar dinarii (imitând dinarii ungureşti) în timpul domnitorilor Alexandru Lăpuşneanu şi Ştefan Tomşa.

Periodic, câte un domnitor moldovean încerca să bată monedă proprie la monetăria din Suceava, unde au apărut pe rând ducaţi din aur, taleri, orţi și dinari din argint sau oboli din aramă.

Primele monede din Transilvania

Sub suzeranitate turcească, principii transilvăneni au emis monedă în nume propriu, din metale prețioase. În perioada medievală, în Transilvania se băteau ducați și multipli din aur, taleri din argint, dubli taleri. După ce Transilvania a intrat sub stăpânire habsburgică, în monetăriile de aici au fost emise monede în sistem austriac sau maghiar.

Monede care au circulat din secolul al XV-lea

În absența unor monede proprii, din secolul al XV-lea circulă intens monedele imperiale sau monedele unor state comerciale puternice, așa cum era Veneția (cetate-stat). În Ţara Românească şi Moldova pătrund masiv asprul otoman, ţechinul veneţian şi florinul maghiar.

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, circulă o vreme talerul din argint, emis de Provinciile Unite ale Ţărilor de Jos (Olanda – Belgia – Luxemburg). Talerul avea un leu impunător pe revers, animalul fiind simbolul Olandei. Talerul olandez mai era numit Löwenthaler sau ,,leoninus” și avea să devină strămoșul leului românesc de azi.

La sfârşitul secolului al XVII-lea, circulaţia talerilor a scăzut, intrând pe piața din Ţările Române și Moldova multe alte monede puternice ale timpului, cum era triplu gros polonez sau dinarul unguresc.

Ceea ce este uimitor este faptul că oamenii de rând, negustorii și comercianții nu au uitat puterea talerului-leu. Circulația acestuia era deja stinsă, dar oamenii îl foloseau în mod fictiv pentru a calcula puterea de cumpărare a celorlalte monede.

Cancelariile domnești din Moldova și Țara Românească au ținut cont de curentul pieței și anunțau cursurile oficiale ale monedelor străine, raportate la vechiu taler olandez.

Românul, proiectul lui Cuza

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, și al Țării Românești, la 24 ianuarie 1859, a fost înfăptuită Unirea celor două principate.

Ca domnitor, Alexandru Ioan Cuza a promovat reforme cu un caracter liberal și profund progresist, ce au dus la modernizarea statului și societății românești. Una dintre aceste reforme era adoptarea unei monede naționale. Cuza și-a dorit ca moneda României să fie numită românul și a bătut câteva exemplare la Monetăria Parisului. El era inspirat de modelul francului francez.

În anul 1866, Cuza a fost forțat să abdice, iar proiectul monedei ”românul” a rămas un simplu proiect.

Adoptarea leului românesc

După îndepărtarea lui Alexandru Ioan Cuza, conducerea României a fost preluată de Carol I de Hohenzollern, sub domnia căruia România avea să își capete independența față de Imperiul Otoman. Au urmat o serie de reforme și transformări profunde care au schimbat România dintr-un stat vasal, într-un stat popular, democrat și independent, cu o Constituție proprie. Așa cum era firesc, noul stat trebuia să aibă propria monedă.

La 22 aprilie 1867, Carol I adoptă „leul” drept mijloc de plată legal pe întreg teritoriul național. Conform datelor istorice, până la adoptarea leului românesc, aproximativ 100 de tipuri de monede străine circulau pe teritoriile românești dintre care ducații, obolii, dinarii, guldenii, talerii, galbenii, zloții sau creițarii erau cele mai răspândite.

Din 1867 aveau să mai treacă trei ani până când leul a reușit să intre în circulație, din cauza opoziției puternice a Imperiului Otoman.

Primii lei din aur și argint

Între 1867 și 1877, au fost concepuți leii de aur cu valoarea nominală de 5 lei, 10 și 20 de lei și în paralel leii din argint a căror subdiviziune era banul. La început au circulat 1 leu, 2 lei și 5 lei din argint, precum și bani din bronz cu valoarea nominală de 1 ban, 2 bani, 5 bani și 10 bani.

Primii lei, adică primele monede care au circulat în România unită și modernă au fost din aur și argint, asemeni standardelor din Uniunea Monetară Latină. Ideea era de a avea monede care să poată fi recunoscute în alte țări europene și de a spori comerțul.

În timpul războaielor mondiale, România a renunțat la convertibilitatea leului în aur și argint. Acest lucru a dus la o depreciere accentuată a leului în raport cu ambele metale. În cazul aurului, leul românesc a pierdut aproape 3000% din valoarea sa.

În perioada comunistă și imediat după căderea regimului comunist, leul a fost denominat de trei ori, valoarea lui scăzând din cauza inflației.

Noul leu românesc – RON

Moneda națională a României este leul, dar în sistemul bancar noul leu românesc, denominat în anul 2005, este notat cu inițialele RON. Acesta a înlocuit vechiul leu românesc (ROL) la un curs de schimb de 1 RON = 10.000 ROL. Noile bancnote românești au fost confecționate din polimer, în loc de hârtie, iar valoarea lor nominală este de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 20 de lei, 50 de lei, 100 de lei, 200 de lei și 500 de lei.

Monedele românești actuale sunt numite bani și au valoarea nominală de 1 ban, 5 bani, 10 bani și 50 de bani.

foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro