Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Tradiția creștină ne cheamă la cea mai frumoasă perioadă de curățire și rugăciune: Postul cel Mare. În anul 2026, calendarul creștin-ortodox rânduiește prăznuirea Învierii Domnului pe data de 12 aprilie, prilej de neasemuită bucurie și lumină. Ca în fiecare an, Postul Paștelui este precedat de Lăsata Secului 2026.
Perioada de post, o călătorie duhovnicească către marea sărbătoare a Paștelui începe mult mai devreme decât în alți ani. Postul Paștelui începe pe 23 februarie 2026 și marchează o perioadă în care lăsăm în urmă grijile lumești pentru a ne îmbrăca sufletele în haina pocăinței.
Înainte de a păși pe acest drum al înfrânării, duminica, pe data de 22 februarie este marcată de Lăsata Secului 2026. Este ultima zi de tihnă în care ne mai bucurăm de bucatele „de dulce”. Această zi are o semnificație profundă pentru orice credincios, fiind un moment al iertării și al reconcilierii, în care inima se pregătește să primească harul divin.
Respectând cu sfințenie tradițiile strămoșești, ne îndreptăm pașii spre biserică pentru a cere binecuvântarea duhovnicului. Lăsata Secului 2026 nu este doar o restricție alimentară, ci poarta prin care trecem spre o viață mai curată, pregătindu-ne trupul și spiritul pentru a întâmpina, cu inima smerită, Lumina Învierii din noaptea de 12 aprilie.
În fiecare an, înainte de Postul Paștelui, în calendarul bisericesc sunt stabilite două zile în care se lasă sec de carne și apoi de brânză. Aceste zile sunt întotdeauna duminica, deoarece ele reprezintă ultimele zile în care se mai pot servi alimente de dulce, înainte de post.
Lăsata Secului este un obicei creștinesc care îi ajută pe toți credincioșii să se pregătească pentru cel mai lung post al anului. Cele 40 de zile de post, înainte de Paște sau Învierea Domnului, reprezintă o perioadă lungă de ajunare, pentru care este bine să ne pregătim treptat, atât trupește, cât și sufletește.
Lăsata Secului pentru Postul Paștelui 2026 este stabilită de biserică întotdeauna în două etape și anume în două duminici, una după cealaltă.
Duminica Înfricoșatei Judecăți care este notată în calendarul ortodox pe data de 15 februarie 2026 și este ziua în care se lasă sec de carne;
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, care se ține pe data de 22 februarie 2026, este ziua în care se lasă sec de brânză și de lapte.
Săptămâna dintre cele două duminici este săptămâna dinaintea postului în care se mai pot consuma lapte și brânză, iar în popor această săptămână poartă numele de Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei.
Lăsata Secului 2026 este rânduită în Duminica Înfricoșatei Judecăți
Duminica Înfricoşatei Judecăţi sau Lăsata Secului 2026 este ultima zi în care se mănâncă produse din carne înainte de Sfintele Paşti. În această zi, toate gospodinele care vor să țină postul cel mare mai pot găti preparate cu carne. În mod tradițional, în multe zone din țară se mănâncă sarmale și diverse preparate din carne de porc și de pasăre, dar și din pește.
În popor, se păstra un obicei frumos de a face masă mare de Lăsata Secului de carne, la care se întâlneau rudele, frații și cumnații, finii cu nașii. Musafirii veneau cu un dar pentru gazde, fie vin roșu, fie plăcinte, cozonaci sau daruri mai consistente.
În săptămâna care urmează după Duminica Înfricoșatei Judecăți, creştinii ortodocşi se abţin de la a consuma carne, dar încă mai pot consuma produse lactate şi ouă. Din acest motiv, săptămâna care urmează mai este numită şi Săptămâna Brânzei sau Săptămâna Albă. În unele comunități bisericești este admis şi consumul de peşte. Săptămâna Albă simbolizează perioada fără de păcate a lui Adam și a Evei în Rai, de aceea ea este urmată de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai.
Ce pilde din Biblie se citesc de Lăsata Secului
La slujba de Lăsata Secului 2026, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, unii preoții au obiceiul de a citi din Evanghelie parabola lui Hristos despre Judecata de Apoi. Această parabolă ne învață că nu este suficient să ne închinăm lui Iisus și să îi preamărim chipul, ci să ne vedem pe noi aşa cum suntem, cu păcatele noastre, şi să ne întoarcem acasă la Dumnezeu precum fiul rătăcitor. Pentru că noi toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea Judecăţii lui Hristos, ca să ia fiecare după cele ce a făcut prin trup, ori bine, ori rău (II Corinteni 5, 10)
Așa cum predica părintele Cleopa, ”niciun lucru de la întemeierea lumii şi până la sfârşitul veacurilor nu este mai înfricoşat ca venirea Domnului la Judecata de apoi. Nici îngerii nu pot să ne spună cu deamănuntul despre acea preaînfricoşată venire a Domnului, când va judeca toate neamurile pământului de la Adam şi până la sfîrşitul lumii. Noi, fiind prea neputincioşi şi nepricepuţi, nu vom putea vorbi despre acea negrăită spaimă şi înfricoşătoare venire a Domnului.”
Și tot părintele Cleopa ne aduce aminte din Biblie care vor fi primele semne care vor vesti venirea Domnului: ”Primele semne care vor vesti venirea Domnului la Judecată vor fi trâmbiţele cele cereşti. Acest adevăr ni-l arată Mântuitorul, zicând: Şi va trimite pe îngerii Săi, cu sunet mare de trâmbiţă (Matei 24, 31). De aceea şi Sfântul Prooroc Sofonie a numit ziua Judecăţii de apoi „ziua trâmbiţei şi a strigării” (Sofonie 1, 16)”.
Cum este marcată în biserică Lăsata Secului de brânză
După Săptămâna Albă, care este asociată cu perioada fără de păcate pe care Adam și Eva au trăit-o în Rai, vine Duminica Izgonirii lui Adam numită în popor și Duminica Iertării. În Săptămâna Albă nu se consumă deloc carne și ne pregătim treptat pentru a ține postul cel lung înainte de Paște. După Lăsata Secului de brânză se renunță și la ouă, lapte și brânză sau unt.
La slujba din biserică, în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, se citește din Evanghelia care ne arată cum este bine să ținem postul și care este adevărata lui menire. Părintele Cleopa are cele mai sugestive explicații: ”În dumnezeiasca Evanghelie de azi, pe lângă alte învăţături, ne arată cum să postim şi unde să adunăm comoară pentru sufletele noastre. Iată ce zice în privinţa postului ca să fie spre slava lui Dumnezeu şi spre mântuirea sufletelor noastre: Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns; şi Tatăl care vede în ascuns îţi va răsplăti ţie (Matei 6, 17-18).
Dar Mântuitorul ne-a poruncit nu numai postul să-l facem în ascuns, ci şi milostenia, şi rugăciunea, şi toate faptele bune, că iată ce zice: Luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altfel nu veţi avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri (Matei 6, 1)”.
Cu alte cuvinte, credincioșii care țin cu strictețe Postul Paștelui timp de 40 de zile nu trebuie să se laude cu acesta, deoarece postul nu este un sacrificiu. Ei trebuie să se bucure de post, așa cum se bucură orice credincios de rugăciunile lui și de dragostea lui Dumnezeu în tihna casei sale.
Ce tradiții se mai respectă de Lăsata Secului 2026
În multe zone din țară, Lăsata Secului pentru Postul Paștelui era marcată prin obiceiuri și tradiții vechi. Gospodinele obișnuiau să pregătească o masă bogată în ultima duminică în care se mai consumă lapte și brânză, făceau gogoși, plăcinte și orez cu lapte pentru copii. Până și azi, de Lăsata Secului 2026, bunicile noastre mai au obiceiul de a pregăti gogoși pe care le împart nepoților, vecinilor sau rudelor.
Duminica iertării ne împacă în familie
Fiind cunoscută drept Duminica Iertării, de Lăsata Secului exista tradiția să se facă o masă mare, ca de sărbătoare, la care se invitau neamurile care erau certate pentru a se împăca. În mod deosebit, înainte de a intra în Postul cel Mare, orice creștin trebuie să se împace cu oamenii care au greșit față de el sau să îți ceară iertare de la cei cărora el le-a greșit.
Duminica Iertării este pragul sfânt pe care îl trecem cu smerenie, lăsând în urmă orice amărăciune pentru a începe urcușul spre Înviere cu inima ușoară. În această zi binecuvântată, ne plecăm genunchii și ne cerem iertare unii altora, știind că nu putem primi mila Domnului dacă nu oferim, la rândul nostru, pace semenilor noștri. Este momentul în care dragostea biruiește mândria, iar sufletul se curăță de povara supărărilor vechi. Pășim astfel în Postul Mare eliberați de umbre, pregătiți să ne hrănim doar cu rugăciune, tihnă și lumină divină.
Focurile purificatoare alungă păcatele înainte de post
În unele regiuni din Ardeal, Transilvania, Muntenia sau Moldova se aprind focuri mari la marginea satelor, pe dealuri sau pe câmpie, din vreascurile uscate adunate din livezi și păduri. Cu aceste focuri, tinerii repetau un ritual solar străvechi, prin care chemau căldura soarelui să alunge frigul și să ajute pomii și grânele semănate la câmp să înmugurească.
Totodată, focurile aveau rol purificator și alungau duhurile rele din preajma caselor. Focul este un simbol complex în creștinism, de la focul care arde păcatele și ne ajută să intrăm în post mai curați și mai buni, la focul care aprinde Lumina Sfântă de Paște, în noaptea de 12 aprilie 2026.