Intră în lumea Unica pentru a fi la curent cu cele mai importante informații din lifestyle-ul feminin.
Cât de simplu este să îți pregătești o cafea din capsule, dacă ai acasă aparatul potrivit. Sunt avantajoase și rapide, dar au costuri ascunse pe care multă lume le ignoră. Află ce riscuri se ascund în spatele acestor capsule și cât de sănătoase sunt cafelele obţinute din capsule.
Capsulele de cafea au devenit o prezență obișnuită în locuințe, hoteluri și birouri, datorită rapidității și ușurinței cu care poți prepara cafeaua. Acestea promit gustul unei cafele de tip barista prin simpla apăsare a unui buton, la un cost mai redus decât al unei cafele cumpărate dintr-o cafenea.
Fără îndoială, principalul avantaj al capsulelor de cafea este confortul și rapiditatea. Le pui în aparat și obții o cafea cremoasă, cu aroma dorită. Dar dincolo de această comoditate, există câteva aspecte care merită luate în considerare, deoarece mare parte din capsule sunt fabricate din materiale controversate, care pot avea consecințe grave asupra sănătății noastre după o utilizare îndelungată.
Majoritatea capsulelor sunt fabricate din mai multe straturi de materiale, care pot include plastic, aluminiu și diverse acoperiri chimice menite să protejeze aroma cafelei și să reziste la temperaturile ridicate din timpul preparării. Atunci când apa fierbinte și presiunea acționează asupra capsulei, cantități foarte mici din aceste materiale pot ajunge în cafeaua din ceașca ta.
Unele studii au identificat urme de aluminiu, microplastice și alți compuși care se pot desprinde din interiorul capsulelor și pot migra în cafea. Deși nivelurile detectate sunt, în general, reduse și se încadrează în limite considerate sigure, cercetătorii continuă să analizeze efectele pe termen lung ale expunerii repetate la aceste substanțe. Astfel, ceea ce pare la prima vedere o simplă capsulă de cafea este, în realitate, un recipient complex, care poate influența nu doar gustul băuturii, ci și compoziția acesteia.
De ce sunt controversate capsulele de cafea
Aluminiul poate migra în cafea în anumite condiții din timpul preparării și poate fi absorbit prin tractul gastrointestinal.
Odată ajuns în sânge, acesta se leagă de proteine precum feritina și transferina, ceea ce îi poate permite să traverseze bariera hemato-encefalică.
Capsulele din plastic pot elibera bisfenoli (BPA, BPS și BPF), precum și microparticule de plastic atunci când sunt expuse la temperaturi ridicate.
Acești compuși pot influența sistemul hormonal și pot afecta metabolismul și sănătatea reproductivă.
Instituțiile de cercetare din Uniunea Europeană continuă să studieze efectele cumulative ale expunerii îndelungate la doze mici din aceste substanțe, fiind necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin impactul lor asupra sănătății.
Capsulele de cafea compostabile și cele fabricate din materiale de origine biologică reprezintă o alternativă promițătoare, deoarece pot reduce unele dintre riscurile chimice asociate capsulelor convenționale din plastic sau aluminiu.
De ce este bine să te ferești de capsulele de cafea din aluminiu
Un studiu publicat de Windisch J., Keppler B.K. și Jirsa F. în revista ACS Omega (2020) explică modul în care aluminiul poate pătrunde în organism. După ingerare, acesta este absorbit la nivelul tractului gastrointestinal și ajunge în circulația sanguină. Aici se poate lega de feritină și transferină, două proteine esențiale pentru stocarea și transportul fierului.
Odată legat de aceste proteine, aluminiul poate traversa diverse bariere biologice, inclusiv bariera hemato-encefalică – mecanismul natural de protecție care împiedică pătrunderea substanțelor nocive în țesutul cerebral. Acest proces permite acumularea treptată a aluminiului în anumite organe. Aspectul este cu atât mai important pentru persoanele cu afecțiuni renale sau pentru cele expuse în mod repetat la surse de aluminiu, deoarece riscul de acumulare poate fi mai mare.
Ce se întâmplă după absorbție
După ce ajunge în sânge, aluminiul tinde să se depoziteze în ficat, rinichi, oase și creier. Expunerea cronică a fost asociată cu stres oxidativ, inflamație celulară și perturbarea comunicării normale dintre celulele nervoase.
Tot mai multe cercetări sugerează că aluminiul poate avea efecte neurotoxice și ar putea contribui la procesele implicate în apariția unor boli neurodegenerative. Mai multe studii efectuate post-mortem au identificat concentrații mai mari de aluminiu în creierul unor persoane diagnosticate cu boala Alzheimer și alte afecțiuni neurologice, comparativ cu persoanele sănătoase.
Atât boala Alzheimer, cât și boala Parkinson sunt caracterizate prin pierderea progresivă a neuronilor. Un element comun al acestor afecțiuni este acumularea unor proteine anormale care formează agregate toxice, perturbând funcționarea normală a creierului și contribuind la moartea celulelor nervoase.
Legătura cu bolile neurodegenerative
Experimentele realizate pe modele de laborator au arătat că expunerea la aluminiu poate favoriza stresul oxidativ, poate afecta metabolismul fierului și poate contribui la acumularea proteinelor asociate cu neurodegenerarea. Cu toate acestea, este important de subliniat că dovezile științifice actuale nu demonstrează că aluminiul este o cauză directă a bolii Alzheimer sau a bolii Parkinson. Cercetările continuă pentru a clarifica rolul exact pe care îl poate avea acest metal în dezvoltarea acestor afecțiuni.
Impactul asupra organismului pe termen lung
Feritina și transferina joacă un rol esențial în formarea globulelor roșii și în gestionarea rezervelor de fier ale organismului. Atunci când aluminiul se leagă de aceste proteine, poate favoriza apariția stresului oxidativ, afectând membranele celulare și modul în care organismul utilizează fierul.
Acest mecanism a fost asociat cu o posibilă reducere a producției de energie la nivel celular și cu efecte asupra funcțiilor cognitive pe termen lung. În plus, organismul uman elimină cu dificultate aluminiul acumulat, ceea ce înseamnă că acesta poate persista în țesuturi și organe ani la rând după expunere.
Ce substanțe periculoase se găsesc în capsulele din plastic
Capsulele de cafea din plastic sunt fabricate, de regulă, din polipropilenă, un material derivat din petrol, apreciat pentru rezistența sa la temperaturi ridicate și pentru durabilitate. Cu toate acestea, atunci când apa fierbinte trece prin capsulă sub presiune mare, anumite substanțe chimice pot migra în băutura consumată.
Printre acestea se numără BPA (bisfenol A), BPS și BPF, compuși care fac parte din familia bisfenolilor. Aceștia sunt cunoscuți drept perturbatori endocrini, adică substanțe care pot imita acțiunea hormonilor naturali și pot influența funcționarea normală a metabolismului, precum și sănătatea reproductivă.
Microplasticele și efectele asupra creierului
Un studiu publicat în 2025 în revista Nature Medicine, coordonat de toxicologul Matthew Campen de la Universitatea din New Mexico, a arătat că nivelurile de microplastice identificate în creier au fost mai mari decât cele găsite în alte organe și au crescut semnificativ de-a lungul timpului.
Cercetătorii au observat și o asociere importantă: probele de creier provenite de la persoane diagnosticate cu demență conțineau de până la zece ori mai multe microplastice decât cele provenite de la persoane fără această afecțiune. Totuși, specialiștii subliniază că studiile asupra efectelor microplasticelor asupra sănătății umane sunt încă în desfășurare, iar multe întrebări rămân fără răspuns.
Ce spune legislația europeană
La nivelul Uniunii Europene, materialele care intră în contact cu alimentele și băuturile sunt reglementate prin Regulamentul 1935/2004 și prin Regulamentul 10/2011 privind materialele plastice. Aceste acte normative prevăd că materialele utilizate pentru fabricarea capsulelor de cafea trebuie să fie produse astfel încât să nu transfere în alimente sau băuturi cantități de substanțe care ar putea pune în pericol sănătatea consumatorilor.
Legislația stabilește limite stricte atât pentru migrarea totală a substanțelor din materialele de ambalare, cât și pentru migrarea unor compuși specifici cunoscuți. În plus, producătorii sunt obligați să asigure trasabilitatea produselor, să furnizeze declarații de conformitate și să indice clar că materialele sunt adecvate pentru contactul cu alimentele.
De ce sunt necesare cercetări suplimentare
Chiar dacă există un cadru legislativ riguros, condițiile reale de utilizare a capsulelor de cafea sunt complexe. Prepararea implică temperaturi ridicate, presiune mare și contactul cu o băutură ușor acidă, precum cafeaua. Aceste condiții pot fi diferite de cele reproduse în testele standard de laborator folosite pentru evaluarea migrației substanțelor.
Din acest motiv, specialiștii consideră că efectele pe termen lung ale utilizării capsulelor multistratificate din plastic sau aluminiu merită analizate în continuare, pentru a înțelege mai bine impactul pe care acestea îl pot avea asupra sănătății consumatorilor.
Este sigur să consumăm ocazional cafea preparată în capsule din aluminiu? Utilizarea ocazională este puțin probabil să provoace probleme de sănătate. Totuși, consumul frecvent și pe termen lung poate crește riscul acumulării aluminiului în organism. Capsulele compostabile reprezintă o alternativă care elimină acest risc.
Capsulele din plastic fără BPA fac cafeaua mai sigură? Nu neapărat. Multe produse etichetate drept „fără BPA” conțin alți compuși similari, precum BPS sau BPF, care pot avea efecte comparabile asupra sistemului endocrin și pot acționa ca perturbatori hormonali.
Pot aluminiul și plasticul să provoace boala Alzheimer? Nu există o singură cauză cunoscută pentru apariția bolii Alzheimer. Totuși, mai multe studii sugerează că expunerea cronică la aluminiu ar putea fi asociată cu procese neurodegenerative. De asemenea, unele cercetări ridică semne de întrebare cu privire la impactul pe termen lung al compușilor proveniți din plastic, precum bisfenolii și microplasticele, asupra sănătății creierului. Sunt însă necesare investigații suplimentare pentru a stabili cu exactitate aceste legături.
Sunt capsulele compostabile complet sigure? Capsulele certificate ca fiind compostabile sunt testate pentru a se asigura că nu conțin aluminiu și nici materiale plastice convenționale. Din acest motiv, ele sunt considerate o opțiune mai prietenoasă atât cu sănătatea, cât și cu mediul înconjurător.