Cum se orientează păsările migratoare în zbor pentru a parcurge mii de kilometri

Multe animale, de la balene până la antilopele gnu, pleacă în migrații lungi în fiecare an. Însă păsările sunt cele care realizează cele mai spectaculoase călătorii. Ele parcurg distanțe de mii de kilometri, zboară cu viteză și se deplasează în număr mai mare decât orice alte animale. Află cum se orientează păsările migratoare și cum reușesc să străbată distanțe uriașe în zbor!

Într-o singură noapte de toamnă, atunci când vânturile sunt favorabile, peste 1 miliard de păsări pot traversa cerul deasupra Statelor Unite. Mii de rândunele, pleacă la începutul lunii septembrie din România și ajung în două – trei zile pe coastele Mediteranei.

Unele păsări parcurg distanțe incredibile. Chira polară și furtunarul cenușiu zboară mai mult de 50.000 de kilometri într-un singur an. Fluierarul cu coadă barată pleacă din Alaska la sfârșitul verii și zboară fără oprire timp de 8 zile deasupra Oceanului Pacific, până ajunge în Noua Zeelandă.

Chiar și păsările cântătoare mici și minusculii colibri traversează în mod obișnuit aproximativ 1.100 de kilometri peste Golful Mexic în fiecare an. În total, peste 2000 de specii de păsări din întreaga lume sunt considerate migratoare, reprezentând un procent de aproape 20% din totalul tuturor speciilor de păsări cunoscute.

Ce veste! Este însărcinată din nou și radiază de fericire! Nimeni nu se aștepta la o asemenea surpriză din partea ei chiar acum!

Recomandarea zilei

Deși unele păsări migrează ziua — printre ele se numără păsările răpitoare, păsările acvatice și rândunelele — cele mai multe preferă să călătorească noaptea, când aerul este mai liniștit și există mai puțini prădători. Dar cum reușesc păsările să străbată distanțe atât de mari, în întuneric, și să ajungă în fiecare an exact în același loc pentru iernare sau pentru reproducere? Haideți să descoperim misterele incredibile ale orientării păsărilor.

De ce migrează păsările

Migrația le permite păsărilor să profite de condiții favorabile în locuri diferite, în perioade diferite ale anului. Este uimitor modul în care știu ele că, la mii de kilometri de locul în care s-au născut, sunt condiții mai bune și hrană mai bogată în anumite perioade ale anului, dar aceasta este o altă enigmă din lumea păsărilor migratoare.

Fenomenal! Mirabela Grădinaru a pus în umbră cele mai influente femei ale planetei la Ankara! A creat o adevărată frenezie pe internet cu o apariția sa. Detaliul care a stârnit admirația tuturor!

Recomandarea zilei

De obicei, păsările migrează pentru a avea acces la trei resurse importante:

1. Hrana. Păsările care își fac cuiburile în emisfera nordică tind să migreze spre nord primăvara, pentru a profita de câteva luni în care hrana este din abundență, datorită creșterii numărului de insecte și a noilor plante.

2. Locuri pentru reproducere. Pădurile boreale vaste și tundra deschisă din zona arctică oferă spații uriașe unde păsările de țărm și păsările cântătoare își pot face cuiburile. În comparație, pădurile tropicale sunt mult mai aglomerate, iar pentru multe specii merită efortul unei călătorii lungi pentru a ajunge în nord.

3. Lumina zilei. În apropierea Ecuatorului, ziua are aproximativ 12 ore pe tot parcursul anului. Călătorind spre zone mai apropiate de poli, păsările beneficiază de mai multe ore de lumină, exact în perioada în care au cea mai mare nevoie pentru a-și crește puii. Lumina suplimentară favorizează și dezvoltarea masivă a plantelor, planctonului și insectelor, ceea ce creează o sursă bogată de hrană.

Poate surprinzător, vremea nu se află printre principalele motive ale migrației. Fuga de temperaturile scăzute nu este factorul decisiv care determină păsările să plece, deoarece multe specii — inclusiv colibrii — pot rezista la temperaturi de îngheț atât timp cât au suficientă hrană la dispoziție.

Este evident că migrarea către locuri unde există hrană din abundență, spații potrivite pentru cuiburi și multe ore de lumină este un avantaj pentru păsări. Dar cum au reușit acestea să își dezvolte anatomia, funcțiile organismului și simțul orientării necesare pentru a face posibilă o călătorie atât de lungă? Oamenii de știință au studiat această întrebare timp de mulți ani și au câteva răspunsuri.

Cum se orientează păsările după câmpul magnetic al pământului

Dacă te-ai rătăci în mijlocul unei păduri și nu ai putea vedea Soarele, ai putea folosi o busolă pentru a afla în ce direcție să mergi. Acul unei busole magnetice se aliniază cu câmpul magnetic al Pământului și indică aproximativ nordul și sudul. Pornind de aici, poți determina și direcțiile est și vest. Pentru că această metodă funcționează destul de bine, oamenii folosesc busole magnetice pentru orientare de aproximativ 1.000 de ani.

Dar cum reușesc alte specii să își găsească drumul? Multe animale se bazează pe simțul mirosului pentru a ține minte pe unde au trecut și pentru a detecta prezența altor animale. Totuși, unele specii migrează, parcurgând în fiecare an sute sau chiar mii de kilometri, fără să își folosească mirosul.

Porumbeii călători sunt celebri pentru capacitatea lor de a găsi drumul înapoi chiar și de la distanțe foarte mari. Capacitatea lor de „a se întoarce acasă” este atât de sigură, încât au fost folosiți în Primul Război Mondial și Al Doilea Război Mondial pentru a transmite mesaje peste liniile inamice.

Dar cum reușesc porumbeii călători să se orienteze chiar și în zilele înnorate? Au oare o hartă și o busolă ascunsă în corp? Cercetătorii au descoperit o mică zonă pe ciocul porumbeilor și al altor păsări care conține magnetită.

Magnetita este o rocă cu proprietăți magnetice, care ar putea funcționa asemenea unui mic sistem GPS pentru porumbeii călători, oferindu-le informații despre poziția lor în raport cu polii magnetici ai Pământului. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, în ochii păsărilor anumite celule specializate care ar putea ajuta animalele să „vadă” câmpurile magnetice.

Se crede că păsările folosesc atât magnetita din cioc, cât și senzorii din ochi pentru a parcurge distanțe mari peste zone în care există puține repere de orientare, cum ar fi oceanele.

Cum se pregătesc păsările pentru migrație

A porni într-o călătorie lungă la momentul potrivit, astfel încât să coincidă cu schimbările sezoniere, necesită abilități impresionante: modificări fizice ale corpului, capacitatea de a percepe perioada anului și un simț al orientării extrem de bine dezvoltat.

Pe măsură ce se apropie migrația, păsările își micșorează unele organe și le dezvoltă pe altele, pentru a atinge o formă fizică optimă pentru zbor. De asemenea, își stochează energia sub formă de grăsime, care este apoi consumată în timpul zborurilor lungi, cu opriri rare pentru hrană. Păsările folosesc mai mulți factori pentru a ști când este momentul plecării: schimbările duratei zilei, ale temperaturii și ale disponibilității hranei.

Păsările migratoare pot parcurge mii de kilometri în fiecare an, urmând adesea aceleași trasee și revenind în aceleași zone de habitat, an de an. Puii migrează frecvent singuri, fără a fi însoțiți de adulți care să îi ghideze, la doar câteva luni după ce ies din ou. În mod uimitor, aceștia reușesc să își găsească locul de iernare chiar dacă nu l-au mai văzut niciodată.

Păsările realizează aceste performanțe extraordinare de orientare datorită unei combinații de simțuri foarte dezvoltate. Printre reperele pe care le folosesc se numără poziția Soarelui și a apusului, rotația stelelor, câmpul magnetic al Pământului, reperele geografice precum crestele munților și văile râurilor, dar și simțul mirosului.

A porni într-o călătorie de mii de kilometri este periculos și extrem de solicitant. Păsările se confruntă cu efort fizic intens, lipsa hranei pe parcurs, furtuni imprevizibile și vânturi din față, habitate necunoscute în care se opresc pentru odihnă, prădători, dar și dificultatea de a urma traseul corect.

În plus, tot mai des, păsările migratoare se lovesc de amenințări create de oameni, în special de luminile artificiale și de riscul de coliziune cu ferestrele, turnurile de comunicații, clădirile înalte și aparatele de zbor. Cu toate acestea, ele își urmează calea și ne bucurăm în fiecare primăvară de sosirea lor, a berzelor, rândunelelor și altor păsări cântătoare care iernează în regiunile calde.

Ce rol au păsările migratoare în ecosistem

Păsările migratoare sunt indicatori ai biodiversității, deoarece reflectă starea mediului nostru natural, de-a lungul rutelor lor de migrație. Ele contribuie la controlul dăunătorilor, hrănindu-se cu rozătoare și insecte potențial dăunătoare, precum omizi, gărgărițe sau viermi de sol.

Păsările migratoare contribuie la reglarea ecosistemelor, au un rol vital în răspândirea semințelor și în polenizarea florilor. De exemplu, păsările din pajiști depind de ierburi ca habitat pentru cuibărit și contribuie la menținerea ecosistemelor pe care le preferă. Prin dispersarea semințelor de ierburi, ele acționează ca adevărați grădinari ai acestor ecosisteme, care servesc și ca refugiu pentru alte forme de viață sălbatică.

De ce sunt în declin azi păsările migratoare

Schimbările climatice pun presiune pe speciile migratoare, le amenință habitatele și perturbă sincronizarea călătoriilor lor. Declinul populațiilor multor specii migratoare poate fi atribuit unei combinații între mortalitatea directă cauzată de diverşi factori și impactul indirect al pierderii habitatelor, poluării, barierelor de migrație și perturbării ciclurilor lor anuale.

Speciile migratoare înregistrează scăderi mai rapide ale populațiilor decât speciile sedentare. Ele depind de condițiile din mai multe zone și de fenologia acestora, care la rândul ei este influențată de factori climatici precum degradarea condițiilor din zonele de reproducere, odihnă, iernare și popas utilizate de speciile migratoare. De exemplu, degradarea zonelor umede din cauza creșterii temperaturilor, incendiile din permafrost și/sau frecvența crescută a furtunilor de coastă afectează grav zonele esențiale pentru migratori.

Totuși, nu doar schimbările climatice reprezintă o amenințare pentru păsările migratoare. Ele sunt afectate de diverse amenințări generate de activitatea umană precum vânătoarea și capturarea ilegală, coliziunile și electrocutarea cu infrastructuri, nivelurile nesustenabile de vânătoare, poluarea (inclusiv poluarea luminoasă) sau introducerea speciilor invazive.

În timp ce activitățile umane duc la pierderea biodiversității, afectând în consecință populațiile de păsări migratoare, efectele asupra omenirii sunt numeroase. O scădere continuă a numărului de păsări migratoare ar duce la pierderea controlului natural al dăunătorilor agricoli și la răspândirea bolilor, la dispariția multor specii de plante și la efectele în lanț asupra ecosistemelor deja fragile.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Cât costă un litru de benzină și motorină, vineri, 10 iulie 2026, în București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța

Fanatik

Atacant de 1,5 milioane de euro la FCSB! De ce depinde transferul

GSP.ro

Eliminat de la Mondial, dar consolat de iubită într-o vacanță de lux » Starul din Premier League a uitat de fotbal

Click.ro

Crina Abrudan primește ajutor în afacerea cu haine de la toată familia. „Mă ajută și soțul, mă ajută și mama!”

TV Mania

Imperiul imobiliar al Andreei Esca! De la vila exclusivistă din Snagov, la casele istorice din Capitală și căsuțele de poveste din Transilvania

Redactia.ro

Doliu în lumea televiziunii din România. A murit o cunoscută realizatoare TV. A făcut parte și din echipa Antenei 1

Urmărește-ne pe Google News