Care este diferenţa dintre brânză, urdă şi caş

Brânza, urda și cașul sunt trei produse tradiționale din lapte, nelipsite din bucătăria românească, dar care pot fi uneori confundate între ele. Deși au la bază același ingredient, modul de preparare, textura și gustul le fac complet diferite.

Puține alimente au reușit să păstreze atât de bine legătura dintre tradiție, gust și natură precum brânza. Prezentă pe mesele românilor de mii de ani, brânza a apărut dintr-o nevoie simplă de a conserva laptele și s-a transformat, în timp, într-un adevărat univers de arome, texturi și rețete. De la sortimentele proaspete, delicate și cremoase, până la brânzeturile maturate cu gust puternic și personalitate, fiecare tip are o poveste proprie.

Termenul generic de brânză este folosit adesea de români pentru toate brânzeturile pe care le consumă frecvent. Dar cei care știu că există diferențe mari între brânză, urdă și caș nu le confundă. Să aflăm care sunt cele mai populare brânzeturi românești, cum se fac și ce diferențe sunt între brânză, urdă și caș.

Brânza proaspătă versus brânza maturată

Brânzeturile sunt produse alimentare obținute prin coagularea cazeinei, principala proteină din lapte, cu ajutorul cheagului, prin fermentație lactică sau prin precipitare la căldură. În funcție de regiune, tradiție și tehnologie, la fabricarea lor se folosesc mai multe tipuri de lapte: de vacă, oaie, capră sau bivoliță.

Ce veste! Este însărcinată din nou și radiază de fericire! Nimeni nu se aștepta la o asemenea surpriză din partea ei chiar acum!

Recomandarea zilei

Din punct de vedere al procesului de producție, brânzeturile se împart în două mari categorii: brânzeturi proaspete, care nu trec printr-un proces îndelungat de maturare și care pot fi dulci la gust sau sărate,, și brânzeturi maturate, care capătă gustul și textura specifice după perioade mai scurte sau mai lungi de păstrare în condiții speciale.

Cele mai populare brânzeturi proaspete românești

Brânza proaspătă

Brânza proaspătă de vaci este unul dintre cele mai cunoscute sortimente și rămâne apreciată datorită gustului său delicat și texturii ușor cremoase. Are o consistență fină, uneori ușor granulată, și un gust discret acrișor, datorat acidității naturale. În multe țări este cunoscută sub denumirea de cottage cheese, iar în magazinele din România poate fi întâlnită și sub forma celebrelor perle de brânză cu smântână.

Fenomenal! Mirabela Grădinaru a pus în umbră cele mai influente femei ale planetei la Ankara! A creat o adevărată frenezie pe internet cu o apariția sa. Detaliul care a stârnit admirația tuturor!

Recomandarea zilei

Cașul

Un alt sortiment tradițional românesc este cașul, un produs simplu, dar extrem de valoros, care stă la baza multor alte brânzeturi apreciate. Cașul se prepară, de obicei, din lapte de oaie sau de vacă, prin adăugarea cheagului care determină coagularea laptelui. După formarea cașului, acesta este strecurat prin tifon și lăsat la scurs timp de una-două zile.

Cașul proaspăt are un gust ușor dulceag, o textură elastică și un parfum specific laptelui proaspăt. Din el se obțin apoi alte produse tradiționale precum cașcavalul, cașcaveaua sau brânza de burduf.

Urda

Urda este un alt exemplu de brânză românească veche, însă mai puțin cunoscută decât alte sortimente. Este asemănătoare cu ricotta italiană și se obține din zerul rămas după prepararea cașului. Zerul este încălzit din nou, iar proteinele rămase se coagulează și formează urda. Pentru un kilogram de urdă sunt necesari aproximativ 10 litri de zer. Zerul de fierbe la foc potrivit într-un vas încăpător și se amestecă des cu o spatulă din lemn, să nu se prindă.

Când se limpezește zerul, înseamnă că urda s-a legat și se lasă zeama să se răcească. Apoi se strecoară și se adună urda într-un tifon curat. Urda are o textură fină, un gust dulce și o consistență sfărâmicioasă, deoarece are foarte puțină grăsime din lapte. Urda se consumă ca atare, dar de cele mai multe ori este folosită atât în plăcinte și deserturi tradiționale.

Urda trebuie păstrată la frigider într-un recipient de sticlă. Se sărează doar pe deasupra, dacă nu se consumă în decurs de 3 – 4 zile. Urda nu rezistă la fel de mult ca brânza, dacă nu este sărată și trebuie consumată în câteva zile. În schimb, poate fi congelată pentru a fi păstrată cel puțin 2 – 3 luni.

Cele mai cunoscute brânzeturi maturate

Maturarea este procesul care schimbă complet personalitatea unor brânzeturi. În timp, enzimele și bacteriile benefice transformă textura, aroma și intensitatea gustului, iar produsul final devine mai complex.

Cașcavalul

Cașcavalul este unul dintre cele mai iubite sortimente de pe mesele românilor și este întâlnit în mai multe țări europene, mai ales în zona Balcanilor. Se prepară în general din lapte de vacă sau oaie, este sărat și apoi lăsat la maturat.

Cu cât perioada de maturare este mai lungă, cu atât cașcavalul devine mai dens, mai aromat și mai intens. Un exemplu apreciat este cașcavalul maturat de Horezu, care poate sta cu succes alături de marile brânzeturi europene precum parmezanul italian, obținut din lapte de vacă, sau pecorino, realizat din lapte de oaie.

Cașcavaeaua

Cașcaveaua este un sortiment tradițional din zona Văii Doftanei și este produsă după rețete păstrate de generații. Procesul începe cu caș dulce, care este tăiat, opărit în apă fiartă și apoi modelat în forme rotunde. După răcire, este introdus în saramură, afumat și lăsat la maturat aproximativ două luni. Rezultatul este o brânză cu gust bogat, ușor afumat și cu o aromă aparte.

Telemeaua

Telemeaua este una dintre cele mai cunoscute brânzeturi românești și este adesea comparată cu feta grecească. Deși feta este celebră în întreaga lume, telemeaua românească maturată are o personalitate proprie și poate concura fără probleme cu aceasta.

Mai cremoasă și adesea mai bogată în grăsime, telemeaua de oaie maturată are un gust special, influențat de hrana oilor crescute pe pășuni naturale. Există numeroase variante: din lapte de vacă, oaie, capră, bivoliță sau amestecuri.

Telemeaua este o brânză sărată, păstrată în saramură, iar perioada minimă de maturare este de aproximativ trei săptămâni. Sortimentele lăsate câteva luni să se matureze sunt considerate printre cele mai valoroase datorită gustului intens și texturii speciale.

Brânza de putină

Brânza de putină este un simbol al Moldovei și este nelipsită alături de o mămăliguță caldă. Se prepară din caș de oaie, care după zvântare este lăsat să fermenteze aproximativ o săptămână. Apoi este mărunțit, amestecat cu sare și pus în putini de lemn închise ermetic, unde se maturează între 30 și 60 de zile.

Brânza de burduf

Brânza de burduf are o tradiție asemănătoare. Se obține tot din caș de oaie, însă diferența este modul de conservare: brânza este păstrată în burduf, în membrane naturale sau chiar în coajă de brad, care îi oferă o aromă inconfundabilă. Maturarea poate dura între o lună și șase luni.

Care este diferența dintre brânză, urdă și caș

Așa cum am menționat mai sus, cașul este primul sortiment de brânză care se obține prin închegarea laptelui, folosind de obicei un cheag natural. Pentru a obține caș, laptele se încălzește până la 30 – 35 de grade Celsius, atât cât să fie călduț, se adaugă cheagul, se amestecă ușor cu o lingură de lemn și se adună cașul într-un tifon care se lasă la scurs.

Cașul dulce se poate consuma ca atare, dar nu rezistă decât un număr mic de zile la frigider. Cașul se pune apoi la saramură pentru a se obține telemea.

După ce se face cașul, zerul se încălzește iar, se lasă să fiarbă ușor și se adună urda. Cașul este o brânză dulceagă și grasă, foarte gustoasă, cu o textură cremoasă. Urda are mai puțină grăsime și are o textură aerată și sfărâmicioasă.

Brânza, dincolo de a fi termenul generic folosit de obicei pentru brânzeturile sărate, este de obicei cașul care a fost presărat cu sare și pus la saramură. Pentru cei mai mulți români, brânza este termenul pe care îl folosesc pentru a denumi telemeaua sau brânza sărată și maturată din lapte de vaci sau din lapte de oaie.

Textura cașului este netedă și aproape scârțâitoare. Aromele sunt proaspete și ușor acide, iar gustul dulceag. Brânza este de obicei sărată, bine închegată și cu un procent destul de ridicat de grăsime.

Așadar, concentrația de sare și de grăsime, textura și gustul sunt diferite la brânză, urdă și caș, deși toate trei pot fi făcute din același tip de lapte, fie de vacă, de oaie, lapte de capră sau amestec.

Lucruri mai puțin știute despre brânză

Pentru obținerea unui kilogram de telemea sunt necesari aproximativ 7-8 litri de lapte. Cantitatea mare de lapte necesară explică și de ce unele brânzeturi maturate sunt considerate produse scumpe.

Contrar poveștilor din desene animate, șoarecii nu preferă în mod special brânza. Imaginea lui Jerry atras de bucata de șvaițer este mai degrabă o creație a culturii populare. În realitate, șoarecii preferă de multe ori alimente bogate în carbohidrați și zahăr.

Franța este celebră pentru brânzeturile cu mucegai nobil, însă Italia are câteva sortimente de brânză care au cucerit întreaga lume precum brânza Grana Padano, riccotta sau mozzarella.

Istoria brânzei este foarte veche. Primele dovezi ale existenței unui produs asemănător brânzei datează din jurul anului 1600 î.Hr., în China, iar textura acestuia era apropiată de cea a brânzei cottage.

Există și cercetări care au analizat de ce brânza dă dependență. Explicația este legată de cazeină, proteina din lapte care, în timpul digestiei, formează compuși ce pot influența sistemul de recompensă al creierului.

Iar popularitatea brânzei este demonstrată și de un fapt surprinzător: este considerată unul dintre cele mai furate produse alimentare din lume. Statisticile internaționale arată că aproximativ 4% din cantitatea de brânzeturi pusă anual în vânzare ar ajunge să fie furată.

De la o simplă metodă de conservare a laptelui până la delicatese maturate apreciate în întreaga lume, brânza rămâne un aliment care spune povești despre oameni, tradiții și locuri.

Foto sus: Magnific.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Libertatea.ro

Cât costă un litru de benzină și motorină, vineri, 10 iulie 2026, în București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța

Fanatik

Atacant de 1,5 milioane de euro la FCSB! De ce depinde transferul

GSP.ro

Eliminat de la Mondial, dar consolat de iubită într-o vacanță de lux » Starul din Premier League a uitat de fotbal

Click.ro

Crina Abrudan primește ajutor în afacerea cu haine de la toată familia. „Mă ajută și soțul, mă ajută și mama!”

TV Mania

Imperiul imobiliar al Andreei Esca! De la vila exclusivistă din Snagov, la casele istorice din Capitală și căsuțele de poveste din Transilvania

Redactia.ro

Doliu în lumea televiziunii din România. A murit o cunoscută realizatoare TV. A făcut parte și din echipa Antenei 1

Urmărește-ne pe Google News