Gabriela Cristea și Ioana Ginghină, declarații controversate despre depresie: „Dar dacă stai ca boul pe coadă normal că îți pui toate întrebările existențiale”. Reacția medicilor

Declarațiile Gabrielei Cristea și Ioanei Ginghină despre depresie dintr-un podcast recent au iscat critici dure. Medicii atrag atenția: depresia este o boală gravă, nu o simplă lipsă de activitate.

Cuprins

1 Gabriela Cristea și Ioana Ginghină, declarații controversate despre depresie

Gabriela Cristea și Ioana Ginghină, declarații controversate despre depresie

Un dialog controversat între Gabriela Cristea și Ioana Ginghină, în cadrul unui podcast moderat de aceasta din urmă, a provocat un val de reacții puternice online. Cele două vedete au sugerat că depresia ar putea fi cauzată de „prea mult timp liber” sau de lipsa activității, declarații criticate dur de specialiști. Potrivit experților, astfel de afirmații sunt periculoase și contribuie la stigmatizarea unei afecțiuni grave care necesită tratament medical.

Ce au spus cele două vedete

În timpul discuției, Gabriela Cristea a declarat: „Și eu am mers la psiholog, dar eu am mers cu o chestie concretă: nu mai dormeam. Și am aflat că e de la menopauză. Și m-am reglat. Punct ochit, punct lovit. Dar acum toată lumea este în depresie. Eu cred că au prea mult timp”.

Ioana Ginghină a completat: „Exact înainte cred că am discutat cu un invitat că și dacă te enervează cineva te scoate din depresie. Că te enervează și…”.

Noi detalii ies la iveală în cazul medicului din București ucis și incendiat în propria casă. Ce arată primele date din anchetă

Recomandarea zilei

La rândul său, Gabriela Cristea a adăugat: „Ai o activitate. Dar dacă stai ca boul pe coadă normal că îți pui toate întrebările existențiale din lumea asta. Și nici nu avem, hai să fim cinstiți, cum erau grecii când au inventat democrația, peisajele alea să îți taie răsuflarea și să stai așa să te uiți ca boul pe coadă. Că și eu fac chestia asta. Când mă duc la mare stau așa, îmi curge băluța și…”.

Reacția medicilor

Aceste afirmații au stârnit îngrijorare în rândul medicilor. Dr. Miriam Gălescu, medic psihiatru la Washington, a declarat pentru Adevărul.ro: „Cred că este foarte periculos să vorbim așa despre depresie, pentru că adăugăm la ceea ce simt acești oameni un nivel de vinovăție și de rușine pentru ceva ce nu pot controla și nu și-au provocat singuri. Pacienții au deja sentimentul de neputință. Iar când cineva vine și spune «ar trebui doar să faci exerciții, doar să muncești mai mult, doar să…. ca să te simți mai bine», iar ei știu foarte bine că au încercat deja lucrurile astea și le-a venit foarte greu, cred se pot adânci în aceste sentimente de neputință și rușine”.

Tragedia din spatele unei „familii perfecte” din Constanța - pozau împreună în vacanțe de lux, dar își abuzau copiii în fel și chip. Minorii, de 12 și 16 ani, n-au mai rezistat și au cerut ajutorul Poliției. Ce au descoperit autoritățile. Tatăl a fost deja arestat

Recomandarea zilei

Psihologul Sorina Brif a subliniat, pentru sursa citată, că astfel de etichete precum „prea mult timp liber” pot întârzia diagnosticul și tratamentul cu ani. Ea atrage atenția că depresia este în continuare privită în România ca un semn de slăbiciune, în loc de o afecțiune medicală serioasă.

Citește și: Ana Odagiu a ajuns la terapie după o despărțire: „M-am tăvălit, am plâns, am trecut prin chestii foarte grele pe care acum le-aș numi insuportabile”. Actrița a fost căsătorită cu Conrad Mericoffer

Depresia este o boală, nu o alegere

Specialiștii subliniază că depresia nu înseamnă doar o tristețe prelungită. Nu dispare cu gândire pozitivă sau activitate fizică. „Este o tulburare neurologică reală, în care chimia creierului, mai exact echilibrul serotoninei, dopaminei și noradrenalinei este perturbat, la fel cum în diabet pancreasul nu mai produce insulină corect. Nu e o alegere, nu e lene, nu e slăbiciune de caracter”, explică Sorina Brif.

Dr. Gălescu adaugă că depresia poate apărea fără un motiv clar, dintr-un cumul de factori aparent mici, care pot depăși capacitatea organismului de a se adapta. „Persoanele deprimate se izolează în general foarte mult, pentru că contactul social nu le mai oferă plăcere și poate fi resimțit ca o durere. O durere aproape fizică”, precizează aceasta.

Soluții și speranță

Vestea bună este că depresia poate fi tratată, iar noile generații sunt mai deschise la discuții despre sănătatea mintală. Tratamentul combină adesea psihoterapia cu medicația, în funcție de gravitatea afecțiunii. Cu toate acestea, România are încă un drum lung de parcurs în ceea ce privește accesul la tratament și conștientizarea publicului.

„Când nu mai poți, e ok să cauți ajutor”, spune psihologul Sorina Brif. Ea subliniază nevoia urgentă de campanii de informare și de accesibilizarea terapiilor prin sistemul public. Mentalitățile învechite, precum „când nu mai poți, mai poți puțin”, trebuie înlocuite cu mesaje care să încurajeze cererea de ajutor în fața unei afecțiuni reale și tratabile.