EXCLUSIV. Interviu cu actrița Serinda Swan „Jenny Cooper e un personaj de care toată lumea se îndrăgostește” FOTO

De Georgiana Averchi pe

Serialul „Medicul legist”, sezonul al doilea, revine în această seară, la DIVA, de la ora 21, cu un capitol nou din viața lui Jenny Cooper – văduvă, mamă singură și medic legist.

Al doilea sezon al serialului aduce noi provocări pentru Jenny Cooper (Serinda Swan). Fiul ei vrea să se mute de acasă, tatăl ei este bolnav și memoria i se deteriorează pe zi ce trece, iar iubitul ei, cu care acum locuiește împreună, se confruntă cu propriile temeri. Dar Jenny continuă să spună ultima poveste a celor morți în timp ce încearcă să-i protejeze pe cei în viață.

Unica a fost prezentă la Madrid, o dată cu lansarea celui de-al doilea sezon din „Medicul legist” și a aflat detalii în exclusivitate despre rolul memorabil pe care îl interpretează actrița Serinda Swan.

Serinda, cum ți-ai construit personajul?
Mai întâi de toate, am citit cele șapte cărți după care a fost realizat serialul, scrise de scriitorul britanic Matthew Hall. Așa am înțeles foarte multe lucruri despre Jenny Cooper, actrița principală pe care o interpretez. Am studiat ce face exact un medic legist, am studiat rapoarte de medici legiști, am stat de vorba cu unul, studiat munca unui patolog și am participat și la o autopsie! În al doilea rînd, a trebuit să învăț ce înseamnă și să înțeleg anumite stări umane, precum anxietate, depresie, atacuri de panică, dependență de droguri.

Cât de mult te influențează poveștile cu crime din serial în viața reală?
Singura influență resimțită nu a fost din cauza cazurilor, ci din cauza personajului pe care îl interpretez, care are anumite ticuri faciale, iar asta nu e ușor. Odată ce le asimilezi pentru un rol, îți dai seama că le adopți și în viața reală, iar asta pot să spun că mi-a afectat oarecum activitatea de zi cu zi, am luat cu mine și în afara platoului de filmare. Așa că de multe ori, m-am trezit spunându-mi „Nu, Jenny. Acum sunt Serinda”.

Dar nu te-ai simțit deloc afectată emoțional, înspăimântată?
Nu, pentru că este un show și trebuie să te asiguri că nu iei cu tine emoțiile personajului, pentru a nu-i dăuna caracterului tău de zi cu zi. Așa că am intrat în pielea lui Jenny de fiecare dată când am filmat și „m-am dezbrăcat” de ea, când am terminat. Cum spuneam, mi-a fost mai dificil să scap de caracteristicile fizice ale personajului, decât de cele mentale. Așa cum încerc să nu aduc foarte multe lcururi din mine în personajele pe care le interpretez, mă străduiesc să mă și desprind de stările de pe platou.

Avem multe seriale la dispoziție și nu știm ce să alegem. De ce ai recomanda tu Coroner?
În primul rând, dacă ai fost un fan al primului sezon, te poți bucura în continuare de aventurile personajelor. Jenny Cooper este un personaj de care toată lumea se îndrăgostește, iar al doilea sezon prezintă evoluția sa. În continuare, ea se confruntă cu trauma din primul sezon, cauzată de moartea soțului său și aflarea adevărului, de moartea surorii sale, apoi e vorba despre repercusiunile acestor fapte. Ea caută cu ardoare adevărul în primul sezon, iar în al doilea trebuie să găsească o soluție pentru a-i face față cu bine. În acest timp, tatăl său este bolnav, memoria i se deteriorează, ceea ce le afecteză conversațiile și relația. Este un nou sezon interesant, dinamic, cu situații aparent fără ieșire, cu multă umanitate, dar există și umor. Cred că mulți oameni se vor regăsi în acest film, în special persoane cu dileme mentale; este un sezon nou cu multă aventură.

Cum te-a schimbat acest rol?
Cred că m-a schimbat în multe feluri. În esență, am căpătat vizibilitate. La început de carieră, mă rugam la Dumnezeu să fiu invitată la castinguri. Apoi, să fiu plăcută și apreciată ca actor, pentru că în această industrie e foarte dificil să îți găsești vocea. Nu poți să spui „Asta sunt eu și așa văd lucrurile”, pentru că vrei să fii sigur că ești credibil în fața oamenilor, că ei te plac și că vei fi angajat în continuare. Am crescut și am devenit un artist, cu adevărat, iar acum nu mi-e teamă să spun „așa văd și simt eu acest personaj”, deci lasă-mi să-ți explic impulsurile mele. În cazul acestui film, am norocul unei echipe formate din femei și este mai ușor să stăm de vorbă despre stări emoționale și despre cum simt personajul. Iar o întâmplare drăguță, la începutul primului sezon, a fost când producătoarea a venit la mine și m-a spus „Ți-o încredințez pe Jenny. Este a ta acum”. Iar asta e uimitor. Am crescut mult cu acest rol și ca om, și ca artist, sunt așa cum îmi doream să fiu 🙂

Va exista și un al treilea sezon?
Sperăm, se discută despre asta și vom afla cât de curând!

Ai fost vreodată în punctul de a lua un job și dintr-o dată s-a întâmplat ceva și l-ai pierdut?
Da, cu toții ajungem foarte aproape de un rol și ne spunem „E al meu!”, dar nu îl luam și ne întrebăm cu ce am greșit. Este ca orice dezamăgire din viață. E vorba despre așteptări versus rezultate. Problema la noi actorii este că ne gândim prea devreme la ce ne va aduce acel rol, ce expunere, spre ce rol nou ne va conduce, ce premii putem câștiga dacă îl vom lua. Iar dacă pierzi rolul, pierzi, de asemenea, tot ce ai proiectat pe el. Cel mai bine este să trăiești momentul și să te gândești cum poți intra în pielea sa, să te gândești la emoțiile sale, să le exersez. Până la urmă, nu pierzi nimic. Pentru că dacă nu ai luat un rol, nu înseamnă că nu ești suficient de bun, ci că nu arăți ca personajul. Dezamăgirea e dezamăgire și în timp înveți cum să îi faci față într-un mod sănătos și să nu o iei personal.

Citește și Trei seriale pentru a treia saptămână de izolare

FOTO: PR

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro