Cum ne bagă stresul în mormânt

De Flavia Jurca pe

Un prim răspuns la această problemă ar fi foarte scurt şi simplu: perfid şi pe nesimţite. Se vorbeşte atât de exhaustiv despre stres încât nimeni nu mai crede în potenţialul său profund distructiv.
Încă din şcoală, când ne culcăm cu grija lucrării de control la matematică din ziua următoare, stresul ne devine tovarăş permanent. Pentru unii dintre noi, stresul este un drog care îi motivează şi îi energizează.

Alţii îi cad victimă de timpuriu, iar o a treia categorie pur şi simplu trăiesc în stres perpetuu fără să îşi dea seama că există şi alte stări în care te poţi afla pe parcursul vieţii.

Un anumit grad de stres (tensiune) este necesar pentru a ne putea desfăşura activităţile zilnice. Dar între stimulare şi suprasolicitare este o frontieră pe care nu este de dorit să o trecem, dar din păcate ne grăbim cu toţii să o facem. Societatea, părinţii, profesorii ne impun standarde pe care ne străduim să le atingem. Nu vrem să dezamăgim, avem ambiţii personale şi ne place să ne vedem aşteptările împlinite.

Fiindcă ne obişnuim cu stresul încă din copilărie, chiar şi momentele de absenţă a acestuia constituie o sursă de stres pentru noi. Ne aşteptăm ca viaţa activă să presupună un anumit nivel de stres, pe care însă nu noi îl controlăm. De cele mai multe ori este peste pragul superior a ceea ce putem suporta fără probleme. Și uite-aşa, pe lângă inevitabila degenerare celulară, ne accelerăm parcursul spre îmbătrânire şi moarte.

De multe ori, percepem stresul ca având originea în exteriorul nostru: suntem stresaţi fiindcă traficul nu e suficient de fluid şi nu ajungem la întâlniri mai devreme, fiindcă nu avem cât timp ne-ar trebui ca să dovedim tot volumul de muncă de la birou etc.

De cele mai multe ori, stresul se naşte în interiorul nostru. Noi suntem cei care ne impunem standarde pe care nu le putem atinge şi cei care acceptăm constrângeri exterioare din diverse motive doar de noi ştiute.

Dar, dacă stresul apare şi se alimentează din noi… înseamnă că putem face ceva pentru a-l reduce şi pentru a ne creşte calitatea vieţii! Și poate chiar vom reuşi să încetinim îmbătrânirea, atât cea vizibilă cât şi cea la nivel celular, care până la urmă ne va costa viaţa.

Gândeşte-te aşadar la ce lucruri ai putea schimba în viaţa ta astfel încât să elimini stresul şi să te bucuri de ea. Un bun punct de plecare sunt aceste 9 simptome identificate de psihologi, ca listă de confirmare a prezenţei şi a nivelului de stres.

1. Ai un program strict, cu ziua bine împărţită în numeroase activităţi? Te temi că nu vei apuca să le termini pe toate şi că va trebui să amâni unele dintre ele pentru ziua următoare?

2. Obişnuieşti să faci mai multe lucruri în acelaşi timp? Când timpul este limitat, iar volumul de muncă imens, este uşor să crezi că multitasking-ul este soluţia. De cele mai multe ori însă, cine fuge după mulţi iepuri nu prinde niciunul.

3. Eşti extrem de hotărâtă să câştigi în tot ceea ce faci? Simţi o mare dezamăgire amestecată cu ruşine dacă nu îţi ies toate exact aşa cum ţi-ai propus sau dacă ieşi pe locul al 2-lea într-o întrecere de orice fel?

4. Nevoia excesivă de a fi remarcată şi lăudată. Oamenii foarte stresaţi au nevoie de recunoaştere şi laude provenite din exterior pentru a simţi că sunt pe drumul cel bun şi că prestaţia lor este de calitate. Aceasta deoarece stresul le impune accelerarea tuturor proceselor, astfel încât experienţele îşi pierd din profunzime şi persoanele stresate nu se mai pot autoanaliza şi autoevalua în mod realist.

5. Imposibilitatea de a te relaxa fără un sentiment de vină. Weekendul este pentru tine o ocazie de a „mai rezolva câte ceva”?

6. Nerăbdarea paroxistică. Simţi că înnebuneşti chiar dacă trebuie să aştepţi ceva sau pe cineva extrem de puţin? Presiunea şi graba în care ţi-ai autoimpus să trăieşti fac tot restul lumii să pară a se mişca enervant de încet.

7. Supraîncărcarea cu obligaţii. Ai frecvent întâlniri programate simultan, uiţi de altele şi întârzii la restul?

8. Instinct competitiv exacerbat. De când nu ai mai făcut ceva pentru că aveai chef să îl faci, nu fiindcă trebuie să fii mai bună decât X sau mai rapidă decât Y?

9. Nevoia de a depăşi constant norma. Biroul îţi e mai familiar decât propria casă? Te trezeşti, periodic, că trec pe lângă tine momentele esenţiale ale vieţii?

Dacă te regăseşti, fie şi în mică măsură, în situaţiile de mai sus, este cazul să te întrebi cum poţi reduce stresul din viaţa ta. Există o adevărată industrie construită în jurul nevoii de a scăpa de stres, însă trebuie ca tu să te hotărăşti să renunţi la acele obiceiuri ale tale care nu fac decât să facă din stres o prezenţă obişnuită şi chiar pretins necesară în viaţa ta.

Abia apoi te poţi orienta spre o metodă practică de înlăturare a stresului: activitate fizică intensă, yoga, Pilates, dans, băi parfumate, masaje şi tratamente spa, meditaţie, vizualizări, excursii şi câte şi mai câte.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Câți bani câștigă Delia pe o oră de cântat

Câți bani câștigă Delia pe o oră de cântat