Adevărat sau fals despre antibiotice

De Unica.ro pe

Răceală, durere de gât, tuse… Şi, cu toate astea, medicul nu-ţi prescrie antibiotice. Sunt ele cea mai bună soluţie automată în orice situaţie?
ADEVĂRAT

Antibioticele nu distrug virusurile

Antibioticele combat doar infecţiile bacteriene, nefiind eficiente în cazul celor virale. De aceea, ele nu se recomandă în tratamentul gripei sau în cel al unei banale rinofaringite, care, chiar dacă se manifestă prin secreţii nazale abundente, febră şi tuse, sunt în cele mai multe cazuri de natură virală. Dacă rinofaringita se complică, în schimb, cu o otită sau cu o sinuzită, antibioticele sunt necesare.

FALS

Angina se tratează întotdeauna cu antibiotice

În caz de angină (inflamaţia faringelui şi amigdalelor sau „roşu în gât”, în termeni populari), trebuie neapărat să iei antibiotice. Greşit! Mai întâi trebuie să afli de ce natură este infecţia, virală sau bacteriană. Poţi afla asta printr-un test simplu, chiar dacă puţin cam neplăcut: exudatul faringian (se recoltează probe din gât cu ajutorul unui beţişor cu vată la capăt). Dacă rezultatele de la laborator arată că infecţia este produsă de un streptococ din grupa A, sunt necesare antibioticele, pentru a nu permite infecţiei să se extindă spre inimă sau spre rinichi.

ADEVĂRAT

Uneori, antibiograma e necesară

În cazul unei infecţii uşoare, a cărei cauză este cunoscută, medicul poate intui antibioticul eficient. Dar, atenţie, dacă după 3 zile febra nu scade, antibioticul trebuie schimbat. Însă, în cazul unei infecţii grave, de origine necunoscută, este foarte important să se acţioneze cât mai rapid, deci să se prescrie de la început antibioticul potrivit. În astfel de situaţii, antibiograma permite identificarea tipului de antibiotic eficient. Astfel, este evitată administrarea unui antibiotic care, nu numai că nu distruge microbul vinovat de infecţie, dar va deteriora flora benefică din intestin.

FALS

Toate antibioticele acţionează la fel

Există mai multe tipuri de antibiotice, împărţite pe categorii, în funcţie de acţiunea lor. Unele împiedică înmulţirea bacteriilor (chinolonele şi tetraciclinele), altele inhibă producerea proteinelor necesare supravieţuirii lor (aminozidele). Deci, unele vor fi eficiente în tratamentul infecţiilor respiratorii, în vreme ce altele vor fi potrivite în tratamentul unor afecţiuni urinare sau dermatologice. Dar, este foarte adevărat că aceeaşi substanţă activă este comercializată în farmacii sub denumiri diferite.

FALS

Antibioticele pot provoca alergii

Reacţia alergică este una dintre posibilele efecte ale administrării antibioticelor. Ea se poate manifesta sub formă de erupţii cutanate sau prin umflarea întregului corp, asociată cu senzaţie de asfixiere. În acest caz, este vorba de o urgenţă medicală. Teoretic, orice antibiotic poate provoca reacţii alergice. Practica a dovedit însă că antibioticele din clasa beta-lactamicelor, în special cele care au ca substanţă activă amoxicilina (Augmentin, Clamoxyl) sunt cele mai susceptibile de reacţii alergice.

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro