Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie, aducătorul de ploi

De Oana Savin pe
În data de 20 iulie este sărbătorit Sfântul Ilie, aducătorul de ploi, cel care, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel după trei ani și jumătate de secetă.

Cine a fost Sfântul Ilie

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi ce locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel).

Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua praznuirii sale fiind marcată în calendar cu roșu, însemnare ce nu apare astfel la niciun alt prooroc.

Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria.

Potrivit tradiţiei, Sovac a văzut, la naşterea lui Ilie, oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe fiul său în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia considerând că Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică.

Vechiul Testament istoriseşte despre faptele lui Ilie în cărţile numite Regi, de unde aflăm că Sfântul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab şi îi vesteşte acestuia că Dumnezeu va pedepsi poporul cu secetă, dacă nu va lepăda credinţa în zeul Baal. Şi pentru că regele, împreună cu poporul lui Israel, au nesocotit cele vestite de Ilie, nu a mai plouat timp de trei ani şi jumătate.

Citește și: Un român va fi premiat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii

Sfântul Ilie a fost nevoit să se ascundă de mânia regelui Ahab la pârâul Cherit, în Hozeva. Aici se află peştera în care Sfântul Ilie Tesviteanul a stat trei ani şi şase luni, înainte de a urca pe Muntele Sinai.

„Şi a zis Domnul către Ilie: «Du-te de aici, îndreaptă-te spre răsărit şi te ascunde la pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului. Apă vei bea din acel pârâu, iar mâncare am poruncit corbilor să-ţi aducă acolo!» Şi a plecat Ilie şi a făcut după cuvântul Domnului; s-a dus şi a şezut la pârâul Cherit, care este în faţa Iordanului”, scrie în Vechiul Testament.

Spre sfârşitul anilor de secetă, pentru cunoaşterea adevăratului Dumnezeu, Sfântul Ilie îi propune regelui să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel, unde să se roage lui Dumnezeu mai întâi prorocii lui Baal, iar apoi el. Acesta a fost momentul în care Ilie a înlăturat cultul zeului Baal, reuşind să coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoţi ai lui Baal nu reuşiseră să facă.

În perioada sa pământeană, Ilie a săvârşit şi păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc trasă de cai albi înaripaţi.

În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Şi, pentru că dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin arbori, pe sub streaşina caselor, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale, Sfântul Ilie trăsneşte năprasnic, pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei.

Tradiții și superstiții

În ajunul zilei de 20 iulie, fetele se duc noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbracă şi, goale, se tăvălesc prin cultură, apoi se îmbrăcă şi se întorc acasă. Iar dacă în noaptea dinspre Sfântul Ilie ele visează cânepă verde, acesta este semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi. Dacă în vis văd cânepă uscată, se zice că se vor mărita cu oameni bătrâni.

Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de Sfântul Ilie, se culeg plante de leac, în special busuioc, se pun la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Şi tot de Sfântul Ilie, sunt adunate plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

Femeile duc în această zi busuioc la biserică, pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenuşa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice, atunci când copiii lor făc bube în gură.

Citește și: Plaja din Mamaia destinată persoanelor cu dizabilități, ocupată de turiști

Tot tradiţia spune că nu este voie să se consume mere pâna la 20 iulie şi nici nu eeste voie ca aceste fructe să se bată unul de altul, pentru a nu cădea grindina. Tot în 20 iulie, merele, considerate fructele Sfântului Ilie, sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai în acest mod ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

În aceast zi românii își amintesc de sufletele morților, în special de cele ale copiilor. Femeile cheamă copii străini sub un măr, pe care îl scutură ca să dea de pomană merele căzute. Astfel, se consideră că morţii se veselesc. Se crede că, dacă tună de Sfântul Ilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.

Oamenii mai spun că, după ziua Sfântului Ilie, vor începe ploile mari de vară.

În această perioadă, la sate, apicultorii recoltează mierea de albine, activitate numită şi retezatul stupilor. Recoltarea mierii se face, şi acum, în multe locuri, potrivit datinei, numai de către bărbaţi curaţi trupeşte şi sufleteşte, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină.

În această zi păstorilor li se permite să coboare în sate, pentru prima dată după urcarea oilor la stână.

Se spune că dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă uşile și geamurile, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului.

În unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere, în timp ce în alte zone din țară se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma.

Citește și: 5 sfaturi pentru o bucătărie ușor de întreținut, utile oricărei gospodine

Legenda Sfântului Ilie

În zona Sibiului, Ilie este considerat un sfânt mânios, care i-ar pedepsi pe cei care lucrează în 20 iulie. Şi pentru că îl ştia mânios, Dumnezeu nu i-a spus niciodată când este ziua lui, te reamă să nu aducă urgie peste oameni, spune legenda.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina.

Sursă foto: 123rf.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Cum arată Andreea, iubita fotbalistului Cristi Manea, și ce a pățit tânăra la finalul meciului România - Franța

Cum arată Andreea, iubita fotbalistului Cristi Manea, și ce a pățit tânăra la finalul meciului România - Franța