Semnificația firelor alb și roșu de la mărțișor

Femeile trebuie să primească flori și mărțișor de 1 martie, să se simtă iubite și norocoase. Pe vremuri, și băieții purtau mărțișoare, dar azi tradiția o respectă îndeosebi reprezentantele sexului frumos, care sărbătoresc venirea primăverii. Află care este istoria mărțișorului și care este semnificația firelor alb și roșu pe care le purtăm de 1 Martie.

Cuprins

1 Cum arătau mărțișoarele din vremurile vechi
2 De la firele albe și negre la cele alb-roșii
3 Care este semnificația firelor alb și roșu
4 De ce se purta un bănuț de argint la 1 Martie
5 Care erau mărțișoarele tradiționale și ce semnificație aveau
6 Ce tradiții păstrează românii în luna mărțișorului

Multe femei sunt impresionate dacă primesc de 1 Martie bijuterii scumpe sau parfumuri. Dar cele mai frumoase daruri în prima zi de primăvară rămân florile și mărțișoarele tradiționale, datorită semnificațiilor profunde pe care le au.

Când dăruiești sau când primești un mărțișor, trebuie să te gândești și la mesajul pe care îl poartă, la semnificația firelor alb și roșu, care nu s-au păstrat întâmplător în tradițiile noastre românești.

Cum arătau mărțișoarele din vremurile vechi

Mărțișorul este un talisman care aduce primăvara și căldura soarelui, care ocrotește natura și alungă iarna. Originile lui nu au fost pe deplin deslușite, dar în mod cert mărțișorul este păstrat din vechile tradiții ale romanilor care sărbătoreau Anul Nou pe data de 1 martie.

"Uite că am ars imediat!" Ce a mâncat Andreea Marinescu pentru a slăbi repede 20 de kilograme

Recomandarea zilei

Se presupune că termenul de mărțișor este un diminutiv al lui Marte, zeul după care a fost numită luna martie în Imperiul Roman. În vremurile antice, romanii organizau festivalul Matronalia în jurul datei de 1 Martie. Ei sărbătoreau începutul unui nou an și le ofereau copiilor și tinerilor mici daruri sub formă de monede de aur sau de argint.

Obiceiul acesta a fost transmis și popoarelor din jurul Dunării, cucerite de romani. Atât noi, românii, cât și aromânii, macedoromânii sau bulgarii păstrăm azi tradiția de a oferi mărțișoare pe data de 1 Martie.

Înghesuită la metrou, cu sacoșele de cumpărături în brațe... pur și simplu de nerecunoscut! Uită-te bine la poză, îți dai seama cine e? E super celebră, dar preferă să ducă o viață absolut normală. Ți-ai dat seama cine e în fotografie?

Recomandarea zilei

De la firele albe și negre la cele alb-roșii

Pe meleagurile noastre, primele mărțișoare erau bănuții legați cu fire de lână albă și neagră. Culoarea roșie apare mult mai târziu în cusăturile populare românești, precum și în firele mărțișorului. Strămoșii noștri foloseau lâna albă și lâna neagră pentru a răsuci firul de mărțișor pe care fetele și femeile tinere, precum și copii îl purtau la mână sau la gât. Cei mai înstăriți atârnau și câte un bănuț, fie el de argint, de aur sau de fier.

Albul și negrul răsucite împreună caracterizau în mod simbolic lupta dintre iarnă și primăvară, mereu puternică în preajma zilei de 1 Martie, când zăpada se topea cu greu și lăsa la iveală pământul negru și mănos.

Șnurul alb-negru era asociat cu noul an agrar, când natura se trezește la viață, iar gospodarii se pregătesc să înceapă lucrările pământului. Totodată, șnurul alb-negru amintește de legenda Babei Dochia care, crezând că primăvara a sosit mai devreme, a plecat pe munte cu oile și a înghețat de moarte, lovită de un viscol aprig.

Care este semnificația firelor alb și roșu

Semnificația firelor alb și roșu de la mărțișor

Cu timpul, culoarea neagră a fost înlocuită de roșu, o culoare cu semnificații mult mai profunde și cu rădăcini adânci în tradiția creștină a românilor. Roșul se impune, probabil, din primele secole de creștinism, apare tot mai des în icoane și în pictura bisericilor, apare pe cusăturile populare și devine reprezentativă pentru ouăle de Paște.

Dacă albul este culoarea iernii, a zăpezii, a purității și tenacității, roșul este considerată culoarea sacrificiului, a sângelui, a focului și a căldurii. În tradițiile românești, roșu este totodată culoarea cu putere divină care ține relele și blestemele departe. Mamele puneau la mâna sau la gâtul copiilor câte un fir roșu să îi protejeze de deochi. Iar, de 1 Martie, în numeroase zone din Moldova și Bucovina copii și tinerii purtau firul alb-roșu de mărțișor, ca pe un talisman aducător de noroc și ocrotire, după cum scriau istoricii Iordache Golescu sau Simion Florea Marian.

De ce se purta un bănuț de argint la 1 Martie

Originea mărțișorului nu poate fi stabilită cu exactitate, dar prin secolele XVII – XVIII femeile și copiii de la sate și de la orașe purtau deopotrivă șnur de mărțișor la gât și la mână. Tot mai des se lega de firele alb-roșii un bănuț norocos. Nu se purta decât monedă din argint, pentru că argintul avea puterile lui magice să alunge necazurile, să îi țină sănătoși și curați la chip, frumoși și voioși tot anul.

După ce treceau zilele Babelor, șnurul alb-roșu se lega la primul pom înflorit care îți ieșea în cale, iar bănuțul din argint se păstra cu sfințenie, mai ales de către fetele tinere, care îl puneau la salbă.

Printre cele mai vechi mărțișoare cu bănuți descoperite, pe cele mai multe se găseau mesaje de iubire precum ”Iubește pe cine te iubește!” sau se ștanța anul în care a fost dăruit și numele celei care îl purta.

Care erau mărțișoarele tradiționale și ce semnificație aveau

snurul-de-martisor-prins-in-pom-inflorit

Cel mai simplu și cel mai frumos mărțișor rămâne șnurul alb-roșu, care reprezintă iarna și primăvara, frigul și căldura, bătrânețea și tinerețea. Femeile purtau îndeosebi firul roșu la început de primăvară să nu fie deochiate și pe cel alb să le dea frumusețe. Șnurul de mărțișor se poartă până se aude cucul cântând sau până vezi primul copac înflorit și este bine să îl agăți de crengile lui, să ai parte tot anul de frumusețe, noroc și sănătate.

Bănuțul – este simbolul soarelui, al roadelor și al bogăției; cine primește un bănuț de argint se bucură de un an cu multe împliniri și de o sănătate puternică.
Trifoiul cu patru foi – aduce noroc și sănătate și se numără printre cele mai îndrăgite mărțișoare de la noi; se dăruiește pentru prosperitate și pentru șanse noi celor care au nevoie de ele. Dovezile arheologice demonstrează că trifoiul cu patru foi este unul dintre cele mai vechi simboluri ale norocului cel puțin în spațiul european, și el vorbește despre prosperitate, pace și viață lungă. Cine poartă mărțișor cu trifoiul norocos va avea parte de un an fericit, cu sănătate și iubire, cu bogății și multe împliniri.
Buburuza – este simbolul primăverii și al bucuriei; culoarea ei roșie amintește de tinerețe, veselie și fertilitate; popular, buburuza mai era denumită Măriuța popii sau Vaca Domnului și avea un rol deosebit în ritualurile magice de găsire a iubirii; fetele tinere de la sate luau primăvara o buburuză în palme și îi cântau: ”mămăruță-ruță / suie-mă-n căruță / și unde vei zbura / acolo m-oi mărita!”
Potcoava – este unul dintre cele mai vechi și frumoase mărțișoare de la noi, potcoava având numeroase semnificații mistice: protejează casa, protejează sănătatea și bogățiile celui care o poartă, aduce noroc și alungă relele și ghinionul. Românii credeau că cine are o potcoavă la intrarea în curte sau în casă este protejat de rele și are parte numai de noroc. De asemenea, cine găsește o potcoavă tocită pe drum va avea o mare bucurie în viață. Un asemenea simbol puternic al norocolui s-a transformat ușor în mărțișor, în spațiul dunărean, iar potcoava cu șnurul alb-roșu este purtată de câteva secole pentru prosperitate și bucurie.
Ghiocelul – simbol vechi al curajului, al tinereții și al biruinței naturii asupra zăpezii; este totodată un simbol al speranței și este un mărțișor deosebit care exprimă dragostea. Ghiocelul vorbește despre primăvară și gingășie și se oferă îndeosebi copiilor.
Coșarul – un simbol mai nou al norocului, care și-a păstrat semnificația, chiar dacă meseria lui a dispărut; coșarul apără casa și aduce noroc chior în calea celui care îl întâlnește.
Cheia – reprezintă împlinirea idealurilor și are darul să deshidă ușa spre un drum mai bun, cu bucurie și sănătate.
Ancora – este simbol al credinței, al fidelității și al rezistenței.
Steaua – se numără și ea printre cele mai vechi și frumoase mărțișoare românești, fiind un simbol al speranței, al credinței și al împlinirilor.
Rândunica vorbește despre bucuria vieții, inima vorbește despre dragoste, iar coșarul despre soarta norocoasă.

Ce tradiții păstrează românii în luna mărțișorului

Mărțișorul este un simbol al primăverii, al căldurii și al florilor, dar și al frumuseții feminine. Iar femeile din trecut respectau tradiții de mărțișor deosebit de frumoase pentru sănătatea lor și a familiei, dar și pentru frumusețea și tinerețea lor. În fiecare zonă a țării avem câteva tradiții de Mărțișor deosebite care ne arată cât de prețuit a fost acest mic simbol în veacurile trecute.

Mărțișorul se ținea în piept 2 săptămâni

Mărțișoarele se poartă în piept, la gât sau la mână cel puțin 2 săptămâni în luna martie sau toată luna, până când întâlnim un pom bogat înflorit în care putem lega șnurul alb și roșu. Dacă pomul înflorește și rodește harnic peste vară, atunci și noi vom fi sănătoși și viguroși tot anul.

Micul mărțișor aduce primăvara, căldura și soarele și anunță începutul unui nou sezon cald cu speranțe și cu bucurii. Dacă în vremurile trecute, prin Bucovina și Moldova, se dăruiau mărțișoare și bărbaților, în zilele noastre aceste mici talismane se dăruiesc doar femeilor.

Fetele adunau zăpadă curată la 1 Martie

Mărțișorul a fost dintotdeauna perceput ca un simbol al feminității, al frumuseții și fertilității. Bărbații dăruiesc mărțișoare și flori femeilor pe care le iubesc, fiicelor lor, mamelor, surorilor și prietenelor.

Mărțișoarele simbolizează delicatețea sufletului feminin și frumusețea. Iar în vremurile vechi existau tradiții de Mărțișor conform căreia tinerele fete trebuiau să adune zăpada curată din dimineața zilei de 1 Martie și să se spele cu ea pe obraji pentru a rămâne toată viața lor frumoase și atrăgătoare.

Mărțișorul se purta până când înfloreau cireșii

Alte tradiții de Mărțișor spun că fetele trebuie să poarte șnurul alb-roșu până când înfloresc cireșii și apoi să îl agațe în pom. Precum este de frumoasă floarea de cireș, albă și delicată, așa de frumoase rămâneau și fetele tot anul, până la primăvara viitoare când primeau un nou mărțișor.