În fiecare an pe 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele. Este un personaj transmis din generație în generație de la vecinii daci, transformat apoi într-un protector al tinerilor și patron al iubirii.
Potrivit legendelor populare, Dragobetele este fiul babei Dochia, un tânăr fermecător și iubăreț, care obișnuia să sărute toate fetele care îi ieșeau în cale. Numit și „Cap de Primăvară”, „Năvalnicul” sau „Logodnicul Păsărilor”, Dragobetele a rămas până în zilele noastre drept simbolul suprem al dragostei autohtone.
Celebrarea Dragobetelui se bucură de o simbolistă bogată. El reprezintă atât începutul, cât și sfârșitul: începutul unui nou anotimp, moment în care natura începe să prindă viață, dar și sfârșitul desfrâurilor lumești, pentru că se apropie Postul Paștelui.
În unele zone ale țării, aste asemănător ca simbolistă nopții de Bobotează. Fetele necăsătorite, curioase să își afle ursitul, își pun busuioc sub pernă, având credința că Dragobetele le va ajuta să își găsească marea iubire.
Conform tradiției, de Dragobete se organizează „zburătoritul”, un eveniment mult așteptat de fete și de băieți deopotrivă. Zburătoritul presupune ca băieții să alerge după fete, să le prindă și să le sărute. Odată ce se sărutau, se considera că începea relația lor de dragoste.
Sărutul dragostei
Dacă vor ca iubirea să rămână vie de-a lungul anului, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute în această zi specială.
Schimbarea norocului
Pentru tinerele singure, este suficient să atingă un bărbat de Dragobete pentru a-și schimba norocul.
Strânsul zăpezii
În popor, se spune că de Dragobete fetele strângeau zăpada rămasă pe alocuri, cunoscută și sub denumirea de „zăpada zânelor” pentru a se spăla cu apa obținută pe cap și pe față. În acest fel, se mențineau frumoase tot anul și băieții le remarcau mai repede.
Ziua distracției și a veseliei
De Dragobete, tradiția spune că nimeni nu trebuie să fie trist sau să plângă, deoarece așa va fi tot anul și va atrage ghinioanele asupra lui. În schimb, trebuie să petreacă și să se veselască, pentru ca tot anul să îi meargă bine și să aibă parte de voie bună.