Tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște. Ce nu trebuie să faci

Credincioșii din întreaga lume consideră prima zi de Paște cea mai mare sărbătoare creștină, ziua în care celebrăm Învierea Domnului și totodată miracolul luminii sfinte care coboară din ceruri. Numeroase tradiții și obiceiuri sunt legate de prima zi de Paște, iar creștinii le păstrează cu sfințenie și în zilele noastre, după două mii de ani de la Moartea și Învierea lui Iisus Hristos.

Cuprins

1 Duminica, prima zi de Paște
2 A doua zi de Paște
3 A treia zi de Paște
4 Când a înviat Domnul Iisus Hristos
5 Obiceiuri frumoase în prima zi de Paște
6 Ce să nu faci niciodată în prima zi de Paște
7 Alte superstiții legate de Paște

Tradiția biblică și calendarul ortodox ne arată că Paștele trebuie sărbătorit timp de trei zile, dar prima zi de Paște, care este întotdeauna duminica, este ziua cea mai încărcată de semnificații, de tradiții și obiceiuri.

Duminica, prima zi de Paște

În prima zi de Paște sărbătorim Învierea Domnului, care s-a petrecut în mod miraculos, dimineața devreme, cu câteva ore înainte de răsăritul soarelui.

Conform scrierilor biblice, Iisus Hristos a înviat în noaptea de sâmbătă spre duminică, a treia zi după ce a fost răstignit pe cruce, așa cum, anunțau profețiile din Vechiul Testament.

Melania Trump împlinește 55 de ani azi, dar marchează aniversarea la înmormântarea Papei Francisc. Prima Doamnă a Americii și soțul ei, Donald Trump, au întors toate privirile când au sosit în Piaţa Sfântul Petru. Ce ținută a ales soția Președintelui / FOTO

Recomandarea zilei

Unele studii susin că Iisus Hristos ar fi înviat pe data de 3 aprilie anul 33, la vârsta de 33 de ani, deși data exactă a Învierii Sale nu este menționată nici în Biblie nici în alte scrieri religioase acceptate de Biserică.

A doua zi de Paște

Cea de a doua zi de Paște este o zi de luni și este trecută în calendarul ortodox cu cruce roșie și cu mențiunea: ”Sfintele Paști. Darul Învierii”. În această zi de mare sărbătoare, darul învierii se coboară asupra tuturor creștinilor, deoarece învierea nu a fost doar o biruință a lui Hristos asupra morții, ci este darul făgăduit de Dumnezeu tuturor celor care cred cu toată inima în puterea Lui.

Cum au fost fotografiați Volodimir Zelenski și soția lui, Olena Zelenska, la înmormântarea Papei Francisc. Pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, președintele a renunțat la hainele de soldat și a purtat doliu / FOTO

Recomandarea zilei

Învierea după moarte a sufletului este temelia întregii credințe creștine. Convingerea în înviere luminează sufletul creștinilor dintotdeauna și este năzuința lor până la sfârșitul vieții.

”Nimeni nu va rămane de-a pururea cu trupul sub zăvoarele pământului. La Învierea cea de obște toți vom învia. Cu această mărturisire de credință încheiem noi viața: „Aștept învierea morților și viața veacului ce va să fie, amin”. Asa se încheie viața noastră, cu nădejdea învierii, nu cu aceea a morții”, putem citi pe pagina creștinortodox.ro

A treia zi de Paște

Cea de a treia zi de Paște este tot sărbătoare mare, cu cruce roșie, și este trecută în calendar cu menținea ”Sfintele Paști. Învierea Domnului – sărbătoarea luminii și a bucuriei”. Paștele este sărbătoarea sărbătorilor deoarece este Învierea lui Iisus din morți și izbăvirea de întuneric a tuturor credincioșilor care îl urmează pe Dumnezeu.

Primul cuvânt pe care l-a adresat Iisus mironosițelor, după ce s-a ridicat din mormânt, a fost: ”Bucurați-vă!” Așadar, Paștele este sărbătoarea luminii și a bucuriei, sufletele noastre trebuie să se bucure și să îmbrățișeze lumina și speranța în viața de apoi.

De cele mai multe ori, creștinii petrec în familie, invită musafiri la masa de Paște, organizează diferite întâlniri cu cei dragi și activități cu părinții, cu cei mici și cu prietenii. Oamenii trăiesc bucuria Paștelui împreună, așa cum ne-a învățat însuși Iisus: ”Bucurați-vă!”

Când a înviat Domnul Iisus Hristos

Tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște. Ce nu trebuie să faci

Așa cum spune Evanghelia lui Petru și cum întăresc numeroase scrieri biblice, Învierea Domnului s-a petrecut în noaptea de sâmbătă spre duminică, mai bine zis în primele ore ale dimineții de duminică, înainte să se lumineze.

La răsăritul soarelui, mormântul lui a fost cercetat de Maria Magdalena care s-a înfricoșat văzând piatra de mormânt goală și pânzele albe căzute de-o parte. Ea i-a anunțat pe ucenicii Săi, dar bărbații s-au temut că trupul lui Iisus a fost furat și pângărit. Câteva ore mai târziu, în ziua de duminică, Iisus s-a arătat mironosițelor și le-a îndemnat să îi vestească pe apostoli, apoi s-a arătat ucenicului său Simon Petru.

Ziua Învierii, ziua de duminică sau prima zi de Paște, are o însemnătate deosebită pentru creștini și este cea mai frumoasă sărbătoare pentru credincioșii din întreaga lume. Nu întâmplător, ziua în care Isus s-a arătat lumii este ziua în care primim azi lumina sfântă de la Ierusalim, trimisă în mod miraculos din ceruri.

Obiceiuri frumoase în prima zi de Paște

Tradițiile creștine spun că orice român trebuie să sărbătoarească Paștele și să se bucure de lumina Învierii. În noaptea de sâmbătă spre duminică, românii participă la Slujba Învierii și primesc lumina sfântă adusă de la Ierusalim.

Slujba în bisericile ortodoxe continuă până la orele 3 sau 4 dimineața, atunci când se crede că s-a ridicat Iisus din mormânt. Conform obiceiului, românii aduc ouă roșii la biserică și ciocnesc ouăle cu familia și apropiații lor imediat după ce se termină slujba.

Hainele noi, simbol al credinței

Trebuie să amintim și de obiceiul de a purta haine noi de Paște, acestea fiind un simbol al vieții credincioase pe care oamenii au ”îmbrăcat-o” odată cu crendința lor în Dumnezeu și renunțarea la păcate. În mod special, copiii și tinerii ar trebui să poarte haine noi albe, fie o cămașă, o bluză sau o rochie albă, așa cum Iisus purta haine albe când a înviat din morți.

Scăldătoarea de Paște

Un obicei păstrat în unele zone din țară are o semnificație deosebită, care amintește de botezul Domnului în apa Iordanului. Se spune că este bine ca tinerii să se scalde, pe ascuns, într-un pârâu curat dimineața devreme, în prima zi de Paște, pentru a fi iuţi, sprinteni, sănătoşi, harnici şi iubiţi.

Scăldătoarea în pârâu este mai greu de înfăptuit în zilele noastre, mai ales dacă vremea este foarte rece de Paște. În schimb, în multe zone din țară se păstrează un alt obicei care implică același ritual de a te spăla în prima zi de Paște.

Oamenii pun într-un vas mare apă curată, eventual luată de la o fântână sau de la un râu, și adaugă un ou roșu sfințit la biserică și un ban de argint. Cu această apă se spală toți membrii familiei pe față să fie sănătoși, frumoși și să aibă noroc, banul de argint fiind un simbol al prosperității.

Masa de Paște

Cei mai mulți credincioși merg acasă și așază masa de Paște, cu ouă roșii, pască și friptură de miel. Lumânarea cu lumina sfântă primită la biserică este menținută aprinsă pe masa de Paște în toate cele trei zile de sărbătoare.

Se spune că toți membrii familiei trebuie să guste câte puțin din primul ou roșu pe care îl ciocnesc la masa de Paște, pentru a fi mereu uniți. Oul trebuie ciocnit, curăţat şi împărţit de către capul familiei. Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”.

Se mai spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paşte se vor întâlni pe lumea cealaltă. Iar dacă oul pe care îl ciocnește un tânăr are două gălbenuşuri, este semn că se va căsători curând.

De asemenea, este bine ca, înainte de a mânca din oul roșu, să iei o bucată de anafură, apoi să guști din pască: să fii curat ca pasca și sănătos ca oul roșu.

Lumânarea adusă de la biserică

Lumânarea cu care ai adus acasă lumina sfântă de la Înviere trebuie păstrată aprinsă în toate cele trei zile de Paște. Dacă se consumă prima lumânare, se aprinde imediat alta de la lumina ei. Apoi, lumânarea care rămâne se păstrează la îndemână și se aprinde în zile cu trăznete, cu grindină, la cutremure, inundații și vremuri de răstriște.

Ce să nu faci niciodată în prima zi de Paște

Românii au numeroase obiceiuri frumoase de Paște, unele de sorginte creștină, altele izvorâte din diverse credințe populare și superstiții. Așa cum sunt obiceiuri bune, care ne apără de rele și ne protejează familia, copiii și sănătatea, există și câteva învățături sau superstiții care ne arată ce să nu facem în Duminica Paștelui.

Nu pune sare pe primul ou roșu pe care îl ciocnești de Paște. Se spune că sarea te face să transpiri și vei transpira abundent tot anul.

Nu stropi salatele cu oțet, pentru că Iisus a fost schinguiut cu o cârpă înmuiată în oțet, când se afla pe cruce.

Nu dormi deloc în ziua de Paște! Se spune că vei fi tot anul obosit și somnoros. În prima zi de Paște este bine să fii cât mai vesel și odihnit, împăcat cu tine și cu cei din jur, bucuros să primești oaspeți și să împarți cu ei bucatele de pe masa ta.

Nu consuma friptura de miel imediat după ce ai ciocnit ouăle roșii. Se spune că primul fel de carne pe care este bine să îl consumi la masa de Paște este peștele, deoarece el este un simbol al credinței și al sănătății. Cine mănâncă mai întâi pește, va fi sprinten și voios precum peștele în apă.

Nu lăsa o fetiță sau o femeie să treacă prima pragul casei când familia se întoarce de la slujba de Paști. Este bine ca prima persoană care intră în locuință să fie un băiat sau un bărbat, pentru ca familia să fie protejată tot restul anului și să aibă noroc.