Moșii de iarnă 2026 – ce au de făcut românii ortodocși

.
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Postul cel mare al Paștelui va începe mult mai devreme anul acesta, iar sâmbăta morților care precede Postul Paștelui va fi ținută în biserici încă din luna februarie. Află când sunt moșii de iarnă 2026, cum sunt prăznuiți și ce obiceiuri respectă românii ortodocși.

Credincioșii ortodocși se pregătesc cu evlavie pentru prăznuirea Moșilor de iarnă din anul 2026, prima sâmbătă a anului rânduită de Biserică pentru pomenirea celor adormiți. În această zi de adâncă rugăciune, se săvârșesc slujbe speciale pentru odihna sufletelor celor mutați la Domnul, iar credincioșii aduc ofrande de pomană, ca semn al iubirii și al milosteniei creștine. Tradițiile păstrate cu sfințenie la Moșii de iarnă sunt expresia legăturii vii dintre cei de pe pământ și cei trecuți la cele veșnice.

În anul 2026, Moșii de iarnă vor fi prăznuiți în luna februarie, cu o săptămână înainte de începutul Postului Mare, vreme de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului. Credincioșii sunt chemați să se îngrijească de pomenirea celor adormiți prin rugăciune, prin aducerea de bucate tradiționale și vin roșu, simbol al jertfei și al vieții.

Biserica Ortodoxă a rânduit ca Moșii de iarnă din 2026 să fie prăznuiți în ziua de 14 februarie, zi în care sunt pomeniți toți cei adormiți întru nădejdea Învierii. Este binecuvântat ca în această zi credincioșii să participe la slujbele de pomenire din biserică și să înalțe rugăciuni pentru odihna sufletelor celor trecuți la Domnul.

Când sunt pomeniți moșii de iarnă 2026

Anul acesta, moșii de iarnă vor fi pomeniți cu o săptămână înainte de a intra în Postul cel mare al Paștelui. Așadar, moșii de iarnă sau sâmbăta morților de iarnă, din data de 14 februarie, a fost stabilită chiar înainte de duminica în care se lasă sec de carne, după care urmează săptămâna brânzei și se intră în Postul Paștelui.

Aceasta este tradiția bisericească din fiecare an. Moșii de iarnă se țin înainte de Lăsata secului de carne. Biserica a rânduit în fiecare anotimp o sâmbătă anume pentru a ne cinsti moșii și străbunii plecați pe lumea cealaltă. Sâmbăta este ziua în care Iisus a stat în mormânt cu trupul, dar sufletul lui se crede că a plecat în lumea cealaltă, în gheena iadului, pentru a salva sufletele celor care s-au pocăit.

Biserica ne îndeamnă și pe noi să ne rugăm pentru sufletele morților în aceste zile de sâmbătă rânduite pentru moșii noștri. Anul acesta, prima sâmbătă închinată morților va fi data de 14 februarie, care are în popor o mulțime de tradiții și obiceiuri.

Ce slujbe se țin în biserică pentru moșii de iarnă 2026

La Moșii de iarnă, care sunt pomeniți sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, în bisericile ortodoxe se oficiază Sfânta Liturghie, urmată de parastasul (slujba de pomenire) pentru cei adormiți. Credincioșii aduc colivă, colaci, vin și pachete pentru a fi sfințite și date de pomană în memoria celor trecuți la cele veșnice. 

  • De ce se țin slujbele de pomenire: Pomenirea generală a celor trecuți la cele veșnice aduce alinare pentru cei rămași în viață și ajută rugăciunile acestora să ajungă la sufletul celor plecați. Preoții pun un accent deosebit pomenindu-i și pe cei care nu au avut parte de slujbe rânduite la înmormântare.
  • Ce slujbe sunt săvârșite în biserică: La primele ore ale dimineții se oficiază Sfânta Liturghie, iar apoi preotul săvârșește slujba parastasului, o rânduială specială pentru pomenirea morților.
  • Cum se pregătește pomana pentru cei adormiți: Credincioșii aduc la biserică colivă, prescuri, vin și pachete cu alimente (colaci, fructe, dulciuri) care sunt binecuvântate și împărțite pentru sufletul celor răposați.
  • Ce tradiții se respectă în popor: Pe lângă slujba de la biserică, este o zi de curățare a mormintelor și aprindere a lumânărilor, simbolizând iubirea și pomenirea celor dispăruți.
  • Care este semnificația pomenirii: Sâmbăta este dedicată pomenirii celor adormiți, fiind ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt, prevestind învierea. 

Cum se ține parastasul la pomenirea moșilor

Moșii de iarnă 2026 - ce au de făcut românii ortodocși

Parastasul este o slujbă religioasă de pomenire a celor adormiți, specifică tradiției creștin-ortodoxe. Pe scurt, este modul prin care cei vii se roagă pentru sufletul celui care a murit, cerând de la Dumnezeu iertarea păcatelor și odihnă veșnică.

Parastasul se face, de obicei, la anumite intervale de timp după moarte (3 zile, 9 zile, 40 de zile, 6 luni, 1 an), dar și la sărbători dedicate morților, cum sunt Moșii. Poate avea loc la biserică, acasă sau la cimitir.

Un element important al parastasului este pomana. Alimentele oferite drept pomană precum coliva, colacii, vinul simbolizează atât credința în înviere, cât și actul de milostenie făcut în numele celui pomenit. Coliva, făcută din grâu fiert, reprezintă trupul care moare, dar și speranța vieții veșnice, așa cum bobul de grâu renaște.

Dincolo de ritual, parastasul are și o dimensiune profund umană: este un gest de iubire, respect și continuitate a legăturii dintre cei vii și cei plecați.

  • Semnificația cuvântului parastas: Cuvântul provine din greaca veche (parastasis), însemnând mijlocire sau asistență, scopul fiind rugăciunea pentru cei ce nu se mai pot ruga singuri pentru ei.
  • Când se face parastasul: Tradițional, parastasele se țin la 3, 9, 40 de zile, 3, 6 și 9 luni, la 1 an, și apoi anual până la 7 ani de la deces. Dar, de fiecare dată când se face pomenirea moșilor, de iarnă sau în alt anotimp, rudele supraviețuitoare merg la parastas și pregătesc pachete de pomană.
  • Cum este rânduit parastasul: Slujba poate fi săvârșită în biserică, la mormânt sau la domiciliu, fiind urmată de pomeni (mese) unde se împart daruri (vase, haine) pentru pomenirea răposatului.
  • Cum se primește pomana: La primirea unui dar de pomană, în loc de mulțumire, se rostește „Dumnezeu să primească!”, iar la masă se spune „Dumnezeu să-l/s-o ierte!”. 

Ce se pregătește de pomană la moșii de iarnă 2026

Multe obiceiuri vechi s-au uitat cu timpul, dar bucatele care se pregătesc de pomană în sâmbăta morților se păstrează încă în popor. Așadar, la moșii de iarnă în 2026, se pot pregăti sarmale, bucăți de friptură, plăcinte, orez cu legume, diverse dulciuri și prăjituri. A doua zi, duminica, este lăsatul secului de carne și creștinii se vor abține de la produsele din carne pentru a se pregăti pentru Postul Paștelui.

Dar, sâmbăta, pe 14 februarie, femeile pot pregăti de pomană tradiționala colivă și diverse bucate, după posibilități. În mod tradițional, se oferă sarmale și plăcinte din brânză, colaci cu nucă, prăjituri cu mere și fructe. Alături de bucate, se pregătesc lumânări aprinse sfințite la biserică și câte un pahar de vin roșu.

După ce pleacă de la slujbă, creștinii merg la mormintele celor din familie și aprind lumânări, le decorează cu flori sau coronițe de brad și apoi merg spre casă pentru a împărți de pomană vecinilor și rudelor. În unele zone din țară, se pun și bani la pachetele cu mâncare destinate celor mai sărmani. Astfel se spune că cine dă mai mult, va primi mai mult și va avea un an mai bogat.

Obiceiuri creștinești în sâmbăta morților de iarnă

coliva-pomenirea-mortilor-mosii-de-vara

Cinstea adusă moșilor, așa cum s-a păstrat din vechime în rândul poporului, este o dovadă de credință și iubire față de cei plecați dintre noi. A-i pomeni pe cei adormiți înseamnă a nu-i uita, a le purta numele în rugăciune și a le oferi, prin smerenie, o rază de lumină. Nu întâmplător, Sfântul Ioan Gură de Aur ne îndeamnă cu blândețe: „Să ne rugăm pentru cei morți, iar dacă cel mort este păcătos, să i se dezlege păcatele; iar dacă este un drept, să câștige prinos de plată și să mijlocească la Dumnezeu pentru noi.”

Dincolo de rugăciuni și de darurile oferite ca pomană, românii au păstrat cu sfințenie rânduielile Moșilor. La Moșii de iarnă 2026, datoria fiecărui creștin este să pășească în biserică cu inimă curată și să pregătească din vreme câteva farfurii de pomană, ca semn de milostenie. În sâmbăta morților, gospodăria trebuie să rămână în tihnă: nu se gătește, nu se face curățenie și nu se muncește, pentru ca sufletele celor adormiți să fie cinstite în liniște și rugăciune.

Nu se mătură, nu se spală rufe

Bătrânele satului spun că a mătura în această zi este un mare păcat, căci gunoiul aruncat ar ajunge, simbolic, în gura morților. De aceea, sâmbăta este păstrată ca zi de reculegere, de pomenire și de odihnă sufletească. Femeile nu spală rufe și nu dau cu mătura, căci se spune că cine spală la Moșii de iarnă va tremura tot anul de frig, așa cum tremură piftia.

Gospdinele pregătesc ultima piftie

Aceasta este și ultima zi a iernii în care se mai mănâncă piftie. A doua zi, la Lăsata secului de carne, creștinii renunță la toate preparatele din carne, rămânând doar cu ouă, brânză și lapte, ca pregătire pentru post. Dacă rămâne piftie de la pomana din sâmbăta morților, ea nu se mai mănâncă, ci se aruncă, căci în credința populară se spunea că altfel iarna se întoarce grea, cu viscol și nămeți mari.

Se face curățenie la morminte

De asemenea, un alt obicei pe care orice creștin îl respectă în sâmbăta morților, este acela de a merge la cimitir la rudele și părinții decedați. Aici, trebuie aprinse lumânări pentru sufletele morților și pot fi aduse mici icoane sau flori de primăvară pentru a cinsti memoria celor plecați dintre noi.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton