Moșii de Iarnă. Ce se pune în pachetele care se dau de pomană în Sâmbăta Morților

Moșii de Iarnă, cunoscuți și ca Sâmbăta Morților, reprezintă una dintre cele mai profunde și încărcate spiritual zile din calendarul creștin‑ortodox. În 2026, această sărbătoare va avea loc pe 14 februarie, în sâmbăta care precede începutul Postului Paștelui. Este momentul în care credincioșii își îndreaptă gândurile către cei adormiți, iar tradițiile transmise din generație în generație capătă o importanță aparte.

Cuprins

1 Moșii de Iarnă – ce se pune în pachetele care se dau de pomană
2 Regula folosirii vaselor noi când se împarte pomana
3 Moșii de Iarnă – ce nu este bine să dai de pomană în Sâmbăta Morților
4 Semnificația pomenilor – ce spun preoții
5 Moșii de Iarnă – superstiții și credințe populare în Sâmbăta Morților

Moșii de Iarnă – ce se pune în pachetele care se dau de pomană

În dimineața zilei de 14 februarie, credincioșii merg la biserică cu coșuri pregătite special pentru slujba de pomenire. În aceste coșuri se regăsesc, de obicei, coliva, vinul, lumânarea aprinsă, prescura și pomelnicul depus la altar. Toate aceste daruri sunt binecuvântate în cadrul slujbei, iar apoi credincioșii pregătesc pachete de pomană pentru a le împărți celor din comunitate, a explicat părintele Cătălin Ștefan, pentru Digi24.ro.

Pachetele sunt realizate, de regulă, în număr impar și conțin alimente considerate simbolice în tradiția românească. Fructele, covrigii, pâinea, dulciurile sau preparatele tradiționale precum plăcinta cu brânză, orezul cu lapte sau sarmalele sunt printre cele mai întâlnite. În unele zone, piftia este nelipsită, motiv pentru care Moșii de Iarnă sunt cunoscuți și sub numele de „Sâmbăta Piftiilor”. Uneori, în pachete se adaugă și un bănuț, considerat simbol al norocului și al sporului.

Regula folosirii vaselor noi când se împarte pomana

Un aspect esențial al acestei sărbători îl reprezintă modul în care sunt împărțite darurile, a mai spus părintele. Vasele folosite pentru pomană trebuie să fie noi, curate și neutilizate anterior. Acest detaliu simbolizează respectul față de cei adormiți și dorința de a oferi ceva demn și curat în memoria lor.

Irina Ponta a ajuns în România! Alături de cine a fost văzută adolescenta pe aeroportul din Dubai

Recomandarea zilei

În multe zone, pachetele includ și tacâmuri noi, precum linguri, furculițe, cuțite sau chiar pahare și căni. Gestul are atât o valoare simbolică, cât și una practică, deoarece obiectele rămân în folosința celor care le primesc.

„Pomana nu este destinată doar rudelor apropiate, ci și persoanelor nevoiașe, din medii defavorizate sau membrilor comunității” – a mai precizat părintele.

„Doamna Sârbu, cel mai mare rău față de copilul dumneavoastră nu l-a făcut Oana Țoiu. L-ați făcut chiar dumneavoastră”. Clotilde Armand, mesaj dur la adresa Dacianei Sârbu. Mii de oameni au reacționat imediat

Recomandarea zilei

Întregul ritual este însoțit de rostirea unor formule speciale pentru pomenirea celor adormiți. Cele mai folosite expresii sunt „Să fie de sufletul lui/ei” sau „Dumnezeu să-l/o ierte”. De obicei, cel care primește pomana răspunde cu tradiționalul „Bogdaproste”, ca semn de mulțumire și binecuvântare.

Moșii de Iarnă – ce nu este bine să dai de pomană în Sâmbăta Morților

Tradiția ortodoxă păstrează câteva reguli nescrise legate de darurile care nu se oferă la Moșii de Iarnă. Preoții explică faptul că pomana trebuie să fie un gest curat, făcut cu respect și cu intenție bună, motiv pentru care anumite alimente sau obiecte sunt evitate. Nu se dau alimente alterate, mâncare veche sau resturi, deoarece pomana trebuie să fie proaspătă și pregătită special pentru cei adormiți. De asemenea, nu se oferă alcool tare, fiind considerat nepotrivit pentru o zi de pomenire. În unele zone se evită și alimentele foarte sofisticate sau extravagante, pentru că pomana trebuie să fie un gest de smerenie, nu de afișare a bogăției.

O altă regulă prezentă în tradiția populară spune că nu se dă pomană în vase sparte, ciobite sau deteriorate, deoarece acestea simbolizează lipsa de respect față de cei adormiți. Tot tradiția afirmă că nu este bine să se dea bani direct în mână, ci doar integrați în pachet, ca simbol al norocului și al sporului. Toate aceste reguli au rolul de a păstra sensul spiritual al gestului, nu de a impune interdicții rigide.

Citeşte şi: Viorica de la Clejani, revoltată de obiceiurile tradiționale românești. „Aveți cele mai proaste tradiții posibile. Omorâți acela de Crăciun și porcul!” Mesajul șocant al artistei

Citeşte şi: Ioana Ginghină a primit un val de comentarii negative, după ce a luat cursuri de dans lasciv pe tocuri: „Vechile obiceiuri nu le uiți”

Semnificația pomenilor – ce spun preoții

Părintele Adrian Dobreanu a vorbit în spațiul public cu multă sensibilitate despre semnificația profundă a pomenilor morților. El explică faptul că slujbele de pomenire, coliva, rugăciunile, pomelnicele și lumânările aprinse nu sunt simple tradiții, ci expresii vizibile ale iubirii pe care o purtăm celor plecați dintre noi. Chiar dacă nu mai sunt fizic alături de familie, spune părintele, legătura sufletească rămâne vie.

Potrivit acestuia, este o datorie morală și sufletească să mergem la mormintele celor dragi, să ne reculegem, să aprindem o lumânare și să le vorbim în liniște, ca și cum ar fi încă lângă noi. „Cu siguranță, acolo unde se află, ei privesc înspre pământ, cu mult drag spre noi”, subliniază părintele Dobreanu, amintind că aceste gesturi sunt modul nostru de a le arăta că nu i-am uitat și că îi purtăm în continuare în inimă.

„Slujbele de pomenire, coliva, rugăciunile și pomelnicele însoțite de lumânările aprinse rămân expresia văzută și desăvârșită a iubirii noastre pentru cei care s-au mutat la Domnul și care, acum, din punct de vedere fizic, nu mai sunt împreună cu noi. (…) Este o datorie sufletească și morală ca în aceste zile – și nu numai –, să căutăm să mergem la mormintele dragi, să ne reculegem, să aprindem lumânări și să povestim împreună cu ei; cu siguranță, acolo unde se află, ei privesc înspre pământ, cu mult drag spre noi” – a explicat preotul.

Moșii de Iarnă – superstiții și credințe populare în Sâmbăta Morților

Pe lângă rânduiala bisericească, Moșii de Iarnă sunt însoțiți de numeroase credințe populare transmise din generație în generație. Una dintre cele mai cunoscute spune că, în această zi, sufletele celor adormiți se întorc pe pământ pentru a primi rugăciunile și aburii mâncării calde pregătite de cei vii. De aceea, în multe gospodării se gătește un fel de mâncare fierbinte, care se oferă imediat după slujbă.

O altă superstiție afirmă că nu este bine să se spele rufe sau să se facă treburi grele în gospodărie, pentru a nu tulbura sufletele celor pomeniți. În unele zone se spune că, dacă pomana este primită cu bucurie, anul va fi unul cu spor și sănătate pentru familie. Există și credința că, dacă în ziua Moșilor de Iarnă cineva refuză pomană, acest lucru aduce ghinion celui care refuză, dar și celui care oferă.

În satele tradiționale, bătrânii povestesc că vremea din această zi arată cum va fi anul: dacă este senin, sufletele sunt împăcate; dacă este vânt puternic, se spune că spiritele sunt neliniștite. Toate aceste credințe nu fac parte din rânduiala bisericii, dar sunt adânc înrădăcinate în cultura populară românească.

Foto – arhivă