Moșii de vară 2021 sau Sâmbăta Morților se prăznuiește pe data de 19 iunie, înainte de Duminica Rusaliilor. Este una dintre cele mai importante sărbători creștine din timpul verii numită în popor și Moșii cireșelor.
Moșii de vară 2021 preced Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh, care are loc pe data de 20 iunie, la 50 de zile după Paște. Moșii de vară sau Moșii cireșelor vor fi prăznuiți pe data de 19 iunie în 2021 și reprezintă o sărbătoare populară respectată în lumea satului, însoțită de numeroase datini și obiceiuri vechi.
Ce reprezintă Sâmbăta morților în tradiția românească
Moșii de vară reprezintă o sărbătoare creștină foarte veche, cu rădăcini precreștine, și este închinată pomenirii morților. În timpul unui an, există două sâmbete în calendarul ortodox în care sunt pomeniți și cinstiți morții sau moșii care au trecut la cele veșnice.
Moșii de vară sunt întotdeauna pomeniți cu o zi înainte de Rusalii, la 49 de zile de la Paște, iar moșii de iarnă se prăznuiesc de Lăsata Secului, la sfârșitul iernii.
Sâmbăta moșilor sau Sâmbăta morților este o zi în care se dă de pomană pentru sufletul celor plecați dintre cei vii. În această zi, se spune că sufletele morților se pot întoarce în locurile în care au copilărit și în care au trăit. Rudele și familia trebuie să le dea de pomană pentru a împăca sufletele celor morți și pentru a le ajuta să se întoarcă la cele veșnice.
Obiceiul creștin spune că la 50 de zile de la Paște, de Rusalii, sufletele celor morți trebuie să se întoarcă în Împărăția lui Dumnezeu și nu se vor întoarce împăcate, dacă familia nu respectă tradiția de a da de pomană.
În calendarul ortodox, Moșii de vară sunt urmați de Pogorârea Duhului Sfânt, care are loc la 50 de zile după Paște, conform scripturilor. Această sărbătoare încheie șirul de sărbători pascale și se bucură de o însemnătate aparte pentru creștini.
Coborârea Sfântului Duh asupra apostolilor reprezintă începutul bisericii creștine. Biserica Ortodoxă consideră această zi drept clipa împlinirii misiunii de propovăduire a Mântuitorului şi începutul Împărăţiei lui Dumnezeu, al Bisericii Sfinte, Sobornicească şi Apostolească. Este totodată marea sărbătoare prin care se încheie legământul făcut de Dumnezeu pentru poporul său, căruia i l-a trimis pe Iisus și i-a dăruit credința cea dreaptă.
Tradiția spune că, începând din Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. Vreme de 50 de zile, sufletele morţilor călătoresc prin locurile unde au trăit, iar de Rusalii ele trebuie să se întoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi.
Ce se dă de pomană la Moșii de vară 2021
Tradiția spune să folosești vase de lut pentru pomana din Sâmbăta Morților
Pe vremuri, poate chiar din timpurile străbunilor daci, se dădeau de pomană colaci simpli din făină și apă, unși cu miere și fierturi dulci, alături de fructe. Obiceiul s-a păstrat peste veacuri și azi, fiecare gospodină, pregătește câteva bucate specifice pentru vasele pe care la împarte la Moșii de vară 2021.
În multe zone din țară se pregătesc cozonaci și se împart în vase noi, alături de căni cu vin la care se leagă mănunchiuri de cireșe. Coliva este nelipsită din pachetele care se dau de pomană, de asemenea și vinul roșu, alături de o lumânare.
Se mai pregătesc colaci cu miere, orez cu lapte sau păsat (mălai măcinat mare) fiert în lapte și îndulcit cu miere sau cu zahăr.
În Muntenia, se mai dau de pomană covrigi și colărezi, o fiertură dulce din mici fărâme de aluat simplu făcut din făină și apă. În Transilvania se împart prăjituri făcute în casă și turtă dulce, iar în Moldova se pregătesc colaci cu miere și nucă.
Pachetele care se dau de pomană trebuie să aibă vase noi și căni noi, fie ele din lut sau din porțelan. La acestea se mai adaugă și câte o lingură de lemn, să aibă sufletele morților cum să guste din pomană și să se îndulcească.
La moșii de vară sunt nelipsite cireșele, fructe dulci care îmbunează sufletele morților și care atrag bogăția, belșugul și sănătatea în casa celor care respectă tradiția de moși.
Obiceiuri, tradiții și superstiții legate de Moșii de vară
se pun și buchețele de flori de tei lângă cireșe, la vasele de pomană
De ziua Moșilor, tradiția spune că trebuie să fii generos și să ajuți pe cineva la nevoie. Astfel, ajuți și sufletele celor răposați să se întoarcă împăcate în lumea de dincolo.
Este bine să dai de pomană în special celor nevoiași, vecinilor sărmani și chiar străinilor care trec pe la biserică.
De asemenea, este bine să dai de pomană haine și încălțăminte celor care nu au posibilități să își cumpere, mai ales după ce acestea au fost binecuvântate de un preot.
În ziua Moșilor, nu se face curat, nu se mătură, nu se aruncă gunoiul, pentru că sufletele celor morți se așteaptă numai la lucruri bune și dulci, nu la resturile de la masa ta. Curățenia se face cu o zi înainte, când neapărat se face curat și la morminte și se împodobesc cu flori.
La coșurile cu pomană se pun frunze de nuc și ramuri de tei înflorit, care sunt binecuvântate la biserică și apoi aduse acasă, la icoane. Frunzele de copaci ocrotesc familia și casa, alungă bolile și spiritele negre.
În Sâmbăta Morților, femeile nu au voie să muncească, pentru că altfel le amorțesc mâinile și au dureri mari. Ele trebuie să culeagă flori și cireșe, să le pună la pomană, pentru a le rămâne sufletele tinere și generoase toată viața.
O crenguță de tei înflorită se păstrează întotdeauna de la biserică și se pune la poartă sau la tocul ușii, să apere casa și ograda de grindină și de trăznete.
De ce se sărbătoresc Rusaliile la 50 de zile de la Paște
Sâmbăta Morților sau Moșii de vară sunt întotdeauna prăznuite cu o zi înainte de Rusalii. Iar Rusaliile reprezintă de fapt sufletele morților care trebuie să se întoarcă pe lumea de dincolo la 50 de zile de la Paște.
Cu toate explicațiile creștine ale acestei sărbători, Rusaliile au mai multe semnificații în credințele vechi ale poporului român. Pe de o parte, Rusaliile reprezintă sufletele sau spiritele morților, pe de altă parte, ele sunt un soi de făpturi care vin din lumea de dincolo, înrudite cu ielele. Se spune că cine nu ține obiceiurile de Rusalii și nu dă de pomană morților, are de-a face cu răzbunarea acestor spirite vindicative.
În popor se mai spune că, dacă vremea este bună de Rusalii, vom avea parte de belșug, de grâne bogate, de fructe bine coapte și de pâine bună. Dar, dacă vremea este rea, plouă și fulgeră de Rusalii, atunci toată vara ne va merge rău și nici de belșug nu vom avea parte.
Nu este bine să te cerți cu cineva de Rusalii, ca să nu fie luat de iele, și nici nu este bine să cutreieri singur prin locuri neumblate, pe unde pot fi spirite rele.
La Rusalii, este ultima zi în care se mai culeg plante de leac, apoi timp de 9 săptămâni, ierburile tămăduitoare trebuie lăsate să înflorească și să se înmulțească.