Pensiile speciale în România, între privilegii și presiuni fiscale. Cu ce se deosebesc de pensiile obișnuite și cine le primește

Pensiile speciale continuă să fie un subiect intens dezbătut în România, atât din perspectiva echității sociale, cât și a sustenabilității bugetare. În contextul noilor măsuri fiscale anunțate pentru 2025, este esențial să înțelegem ce sunt pensiile speciale, cum diferă de cele normale, cum se calculează și ce schimbări importante le afectează.

În România, sistemul de pensii este un mecanism complex, alcătuit din mai multe componente care reflectă atât contribuțiile individuale, cât și reglementările speciale aplicate unor categorii profesionale. Pe lângă pensiile din sistemul public de asigurări sociale, există pensii acordate angajaților din Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), precum și pensii de serviciu și indemnizații speciale.

Cuprins

1 Ce sunt pensiile speciale și cine le primește
2 Diferențele față de pensiile obișnuite
3 Pensiile parlamentarilor: privilegii care sfidează contributivitatea
4 Pensiile magistraților: între recompensă și controversă
5 Pensiile militarilor: recunoaștere profesională sau dezechilibru fiscal?
6 Alte categorii de pensii speciale: privilegii extinse în profesii strategice
7 Presiunea reformei și angajamentele din PNRR
8 Modificările fiscale din 2025: ce se schimbă
9 Impactul bugetar și social

Ce sunt pensiile speciale și cine le primește

Pensiile speciale, cunoscute și ca pensii de serviciu, sunt acordate unor profesii considerate strategice sau expuse la riscuri majore. Printre beneficiari se numără magistrații, militarii, diplomații, funcționarii parlamentari, personalul aeronautic civil și angajații Curții de Conturi. Aceste pensii nu se bazează exclusiv pe contributivitate, ci sunt reglementate prin legi speciale care permit acordarea unor sume considerabil mai mari decât pensiile obișnuite.

Diferențele față de pensiile obișnuite

Spre deosebire de pensiile normale, care se calculează în funcție de contribuțiile plătite de-a lungul vieții profesionale, pensiile speciale se stabilesc pe baza veniturilor brute și sporurilor din ultima lună de activitate. De exemplu, pensia medie a unui magistrat poate depăși 25.000 de lei, în timp ce pensia medie din sistemul public este de aproximativ 2.800 de lei.

Nuntă de neuitat în Maramureș. Invitații s-au luat la bătaie și l-au băgat în spital pe preot. „Mai rău nu se poate!” Incredibil de la ce ar fi pornit scandalul

Recomandarea zilei

Pensiile parlamentarilor: privilegii care sfidează contributivitatea

Foștii deputați și senatori beneficiază de pensii speciale reglementate prin Legea nr. 96/2006, care nu țin cont de contribuțiile la sistemul public. Valoarea acestor pensii crește proporțional cu numărul de mandate, ajungând la sume de peste 12.000 de lei lunar pentru cei mai longevivi aleși. În decembrie 2024, peste 850 de foști parlamentari încasau astfel de pensii, iar costul total suportat de bugetul de stat depășea 61 de milioane de lei anual. Diferența față de pensia medie națională este uriașă, iar sistemul continuă să genereze tensiuni sociale și politice.

Pensiile magistraților: între recompensă și controversă

Judecătorii și procurorii beneficiază de pensii de serviciu reglementate prin Legea nr. 303/2004, care le oferă până la 80% din veniturile brute din ultima lună de activitate. În unele cazuri, pensia poate depăși salariul încasat în activitate, iar actualizările se fac automat, ori de câte ori cresc indemnizațiile magistraților activi. Reforma din 2025 prevede o etapizare a vârstei de pensionare până la 65 de ani și extinderea bazei de calcul la 48 de luni, însă sistemul rămâne generos și greu de susținut bugetar.

Gabriela Cristea a făcut senzație pe litoral, într-un costum de baie roz, din două piese! A întors toate privirile, iar fanii au reacționat imediat! „Superbă Gabriela!”. Cum s-a afișat vedeta TV / FOTO

Recomandarea zilei

Pensiile militarilor: recunoaștere profesională sau dezechilibru fiscal?

Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special beneficiază de pensii militare de stat, reglementate prin Legea nr. 223/2015. Acestea se calculează pe baza soldelor brute din ultimele luni de activitate și pot ajunge la 100% din veniturile încasate în serviciu. În 2025, pensiile militare vor fi recalculate ori de câte ori se majorează solda de grad sau de funcție, ceea ce le oferă un avantaj semnificativ față de pensiile contributive. Deși se justifică prin natura riscantă a profesiei, sistemul este adesea criticat pentru lipsa de echitate și transparență.

Alte categorii de pensii speciale: privilegii extinse în profesii strategice

Pe lângă magistrați, militari și parlamentari, pensiile speciale sunt acordate și altor categorii profesionale considerate esențiale pentru funcționarea statului. Printre acestea se numără diplomații, funcționarii parlamentari, angajații Curții de Conturi, personalul aeronautic civil și personalul auxiliar din instanțe și parchete. Deși mai puțin vizibile în spațiul public, aceste pensii beneficiază de reglementări speciale care permit acordarea unor sume semnificative, deseori mult peste media pensiilor contributive.

Diplomații, de exemplu, primesc pensii medii de peste 6.900 de lei, în timp ce funcționarii parlamentari încasează aproximativ 6.100 de lei lunar. Angajații Curții de Conturi depășesc 10.000 de lei, iar personalul aeronautic civil ajunge la pensii medii de aproape 13.000 de lei. Aceste valori sunt posibile datorită formulelor de calcul care includ ultimele salarii brute și sporurile aferente, fără a reflecta contribuțiile reale la sistemul public de pensii.

Extinderea acestor privilegii la tot mai multe categorii profesionale a generat critici privind echitatea sistemului și presiuni pentru reformă. În contextul noilor măsuri fiscale, aceste pensii sunt vizate de impozitări suplimentare și de limitări privind cumulul sau plafonarea, însă impactul real asupra bugetului rămâne în dezbatere.

Citeşte şi: Ilie Bolojan și-a amendat fosta soție, pe vremea când era primar la Oradea. Femeia a cerut instanței să îi anuleze contravenția

Citeşte şi: Ilie Bolojan a anunțat măsurile fiscale de austeritate. „Nu trebuie să repetăm greșelile altor țări!” Ce schimbări îi așteaptă pe români

Citeşte şi: Statul are dificultăți în plata salariilor și pensiilor. Anunțul făcut de ministrul finanțelor, Tanczos Barna

Presiunea reformei și angajamentele din PNRR

În iulie 2025, reforma pensiilor speciale se află într-un punct critic, cu presiuni crescute din partea Comisiei Europene și cu termene limită care se apropie rapid. România riscă să piardă 660 milioane de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce a modificat legea pensiilor speciale într-un mod considerat favorabil beneficiarilor, contrar formei aprobate inițial de Bruxelles.

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a recunoscut că aceste modificări au fost făcute sub presiunea unor grupuri de interese și că ele au anulat progresele legislative validate anterior de Comisia Europeană. În consecință, România trebuie fie să revină la varianta inițială a reformei, fie să accepte pierderea fondurilor esențiale pentru investiții strategice.

În paralel, Guvernul condus de Ilie Bolojan a lansat un nou pachet de reforme care include:

Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru toate categoriile speciale, cu aplicare treptată până în 2030
Recalcularea pensiilor speciale pe baza principiului contributivității, cu plafon de 85% din media veniturilor nete din ultimii 5 ani
Eliminarea privilegiilor suplimentare, precum indexările preferențiale și scutirile de impozit
Impozit progresiv pentru pensiile speciale care depășesc 10.000 lei lunar

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a confirmat că proiectul legislativ privind pensiile speciale va fi dezbătut într-o sesiune parlamentară extraordinară, alături de pachetul de măsuri fiscale care vizează reducerea taxelor și ajustarea cheltuielilor bugetare.

Reforma pensiilor speciale rămâne una dintre cele mai sensibile jaloane din PNRR, iar autoritățile sunt sub presiunea respectării termenului-limită impus de Comisia Europeană: 25 noiembrie 2025. Nerespectarea acestui angajament ar putea afecta grav credibilitatea României și capacitatea sa de a accesa fonduri europene în viitor.

Modificările fiscale din 2025: ce se schimbă

Pentru a reduce deficitul bugetar, Guvernul a introdus măsuri fiscale care afectează direct pensiile speciale. Printre acestea se numără:

revenirea la cota unică de impozitare de 10% pentru pensiile speciale, după ce impozitarea progresivă a fost declarată neconstituțională;
aplicarea contribuției la sănătate (CASS) de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei, pe diferența dintre pensia încasată și plafonul;
interzicerea cumulului mai multor pensii speciale;
eliminarea unor sporuri din baza de calcul pentru militari și polițiști.

Pensiile speciale reprezintă aproximativ 1% din PIB, adică peste 3,5 miliarde de euro anual. Numărul beneficiarilor depășește 300.000 de persoane, dintre care aproape 90.000 sunt foști angajați ai MApN. Reforma acestor pensii este esențială pentru echilibrarea bugetului și pentru accesarea fondurilor europene.

Foto – Hepta