Ziua Drapelului – Povestea steagului tricolor

De Alina Serea, pe
Ziua Drapelului este sărbătorită în fiecare an în data de 26 iunie. Ce semnificație au culorile de pe tricolor și care este povestea lui.

Începând din 20 mai 1998, potrivit Constituției României, Ziua Drapelului este sărbătorită pe 26 iunie. Totuși, istoria tricolorului datează încă de pe vremea lui Mihai Viteazul.

Ziua Drapelului – Povești și legende despre tricolor

Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme.

Povestea tricolorului a început în anul 1834. Atunci, Alexandru Ghica Vodă, cel care era la acea vreme domnitorul Ţării Româneşti, a obţinut de la otomani învoirea de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii. Astfel, mai marii țării aveau dreptul să aleagă două steaguri: unul pentru corăbii și unul pentru armată.

În timpul revoluţiei de la 1848,  tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică , pe 14/26 iunie, când avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional.

Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus. În a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară.

Legenda formării tricolorului naţional prin contopirea culorilor drapelelor Moldovei şi al Ţării Româneşti s-a născut după 1860. Această legendă a fost favorizată şi de potrivirea coloristică a drapelelor atribuite celor două principate române la acel moment (roşu şi albastru pentru Moldova şi albastru şi galben pentru Ţara Românească).

După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.

Semnificaţia culorilor de pe drapel

Cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.

Ziua Drapelului

Ziua Drapelului

  • Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag.
  • Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea, dar și lanurile, dar și culoarea ogoarelor mioritice
  • Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei.

Ziua Drapelului – Curiozități despre drapelul României

  • Cel mai mare drapel al României, care a constituit un nou record mondial, a fost desfășurat, la 27 mai 2013, pe aerodromul Clinceni. Drapelul, cântărind aproximativ 5.000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafață declarată de 79.290,39 mp.
  • Guvernul este singurul organism oficial care stabilește când drapelul României se arborează în bernă în zilele de doliu național.
  • Drapelul României poate fi arborat fără constrângeri de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.
  • În întreaga lume, mai există doar alte opt steaguri tricolore cu benzi colorate așezate pe verticală, fără stemă:Italia, Franța, Irlanda, Guninea, Mali, Belgia, Ciad și Coasta de Fildeș.
  • Se aseamănă cu drapelul de stat al Ciaduluisingura diferență fiind nuanța mai închisă a albastrului (indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc). Asemănarea a stârnit chiar și discuții la nivel internațional. Ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existența tricolorului vertical albastru-galben-roșu ca drapel al României este anterioară existenței statului Ciad.
  •  Un alt drapel cu care cel al României se aseamănă este cel civil al Andorrei, în timp ce cu al Republicii Moldova este înrudit, acesta având însă o proporție diferită (1:2 în loc de 2:3), un albastru mai deschis și stema țării în centru.

Te-ar putea interesa și:

Ziua Iei – Cămașa tradițională românească, sărbătorită în lumea întreagă

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!