Cum găteşti sănătos ca să previi cancerul

De Revista Unica pe

Diversele metode de preparare a mâncării au o importanţă mai mare decât îţi imaginezi asupra calităţilor nutriţionale ale preparatelor. Îţi oferim câteva trucuri care să te ajute să găteşti mai sănătos şi astfel să previi cancerul.
De fiecare dată când simt mirosul de prăjeală, mă încearcă două sentimente contradictorii: unul este cel de poftă – fiindcă creierul ştie prea bine ce influenţă are grăsimea asupra mâncării, şi anume de potenţare a gustului alimentelor, iar celălalt este cel de teamă: teama că, dacă aş mânca prăjeli, nu doar că m-aş îngrăşa, ci m-aş şi îmbolnăvi. Prăjelilor nu li se asociază doar grăsimi aducătoare de calorii în exces, ci şi o mulţime de substanţe toxice, rezultate prin arderea grăsimilor.

„Otrăvurile“ din prăjeală produc cancer

Dr Corina Zugravu, specialistă în igiena alimentaţiei şi nutriţie la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, explică faptul că „în funcţie de dimensiunea produsului ce trebuie tratat termic, timpul de prăjire se poate prelungi, iar asta înseamnă un risc al descompunerii grăsimilor, cu apariţia de  peroxizi cu efect iritant.“ De amintit şi fumul de acroleină care se degajă prin descompunerea grăsimilor prăjite, care are efect iritant puternic asupra ochilor, pielii şi căilor respiratorii. „Aşadar, dacă chiar trebuie să folosim această metodă, e bine să prăjim numai produsele care merg făcute repede, cu o cantitate mică de grăsime, cum ar fi ouăle, ciupercile, legumele tăiate fin“, explică specialista. Indicat pentru prăjire este uleiul de măsline, care nu se arde la temperatură prea mică. Poate fi folosit şi uleiul de palmier, însă nutriţionista nu-l recomandă, deoarece îl consideră prea bogat în acizi graşi nesa-turaţi, aceştia provocând creşterea nivelului de colesterol „rău“ (LDL, cu densitate mică) şi favorizând apariţia bolilor cardiovasculare.

„Fast cooking“ nu face rău

Deci, dacă prăjitul trebuie ocolit pe cât posibil, ce alte metode de gătit ne rămân la dispoziţie pentru a avea garanţia că pregătim o mâncare sănătoasă? „Ca reguli generale, cele mai bune sunt timpul scurt şi temperatura înaltă“, explică dr Corina Zugravu. „Ca metode propriu-zise, fierberea e de preferat, dar să fie cât mai rapidă, de preferinţă într-o oală sub presiune. Altfel, dacă fierberea e îndelungată, mai toţi nutrien-
ţii îşi pierd din calităţi sau chiar se distrug. Chiar şi la felurile de mâncare care se pot pregăti la grătar pot apărea neajunsuri. „La grătar, e destul de greu de controlat temperatura, deci e simplu să ajungi la temperaturi prea mari. În plus, penetrarea produsului e adesea neuniformă şi pot rămâne zone crude, ceea ce aduce un risc de contaminare cu bacterii, mai ales în cazul cărnii“, detaliază specialista.

„Aburelile“ sănătoase previn bolile

O metodă dietetică excelentă de gătit este fierberea la abur. Corina Zugravu spune că „poţi face la abur orice, de la legume – chiar şi porumb! –  până la ardei umpluţi sau peşte. Din păcate, gustul bun al mâncării nu prea poate fi asigurat, căci preparatele gătite la abur sunt mai fade, lucru care poate fi compensat prin adăugarea unui sos mai onctuos, a unei linguri de smântână sau a unei cantităţi mici de ulei crud. În cazul preparatelor care necesită o prelucrare termică mai îndelungată, e de preferat să foloseşti cuptorul, acesta având avantajul că îţi oferă un control bun al temperaturii de gătire, iar mâncărurile la cuptor nici nu „înghit“ atâtea grăsimi.

Cât de sănătoasă e mâncarea la microunde?

După euforia anilor ’90, în care cuptorul cu microunde a ajuns, încet-încet, în toate chicinetele clădirilor de birouri, dar şi în bucătăriile locuinţelor, au apărut şi mitu-rile cum că hrana preparată la microunde e toxică, iradiată, cu substanţele nutritive distruse, ba chiar cancerigenă. Nimic mai fals, spune dr Zugravu: „cuptorul cu microunde e o invenţie  veche, care a trecut cu succes proba timpului. Singurul lucru periculos este că, teoretic, microundele pot afecta ochii. Însă acest neajuns a fost înlăturat de producători prin ecranarea uşii cuptorului. Altfel, microundele accelerează procesul de gătire, deci nutrienţii din mâncare se păstrează mai bine decât la cuptorul clasic.“

Alte metode de preparare a alimentelor sănătoase

Blanşizare: opărire cu apă fierbinte sau cu aburi, urmată de congelare, pentru a găti mai rapid preparatul după decongelare.
Sotare: prăjire în tigaie cu ulei, dar cu capacul pus la tigaie, pentru a nu lăsa temperatura de prăjire să crească prea mult.
Bain-marie: fierberea unui recipient cufundat în alt recipient umplut cu apă, ambele puse la cuptor. E tot o metodă de control a temperaturii, bună pentru preparatele delicate: budinci, şarlote.
Marinare: presupune turnarea peste carnea sau legumele tăiate a unei cantităţI de lichid (vin, oţet, suc de citrice) amestecat cu condimente, după care alimentele se ţin la rece mai multe ore. Ajută la frăgezirea şi aromatizarea ingredientelor.
Poşare: cufundarea superficială a unui aliment în apă care fierbe (sau doar vaporizează, adică are în jur de 80˚C), pentru o perioadă scurtă de timp.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Câți bani câștigă Delia pe o oră de cântat

Câți bani câștigă Delia pe o oră de cântat