În ce ordine ar trebui să mâncăm preparatele tradiționale de Paște ca să evităm balonarea și senzația de prea plin. Dr. Ioana: „Aceste evenimente sunt duse la extrem. De la câtă mâncare se gătește, până la ce cantitate se consumă”

.

Sărbătorile vin cu mese bogate, tentații la tot pasul și promisiunea răsfățului fără limite, dar și cu riscul unor excese care ne pot afecta sănătatea mai mult decât ne-am dori. Într-un interviu extrem de util, Dr. Ioana, cunoscută în mediul online drept Ioana Vitamina, explică de ce ajungem să facem alegeri alimentare greșite în perioadele festive și cum ne putem bucura de preparatele tradiționale fără să plătim ulterior prețul disconfortului digestiv sau al kilogramelor în plus.

Sfaturi utile pentru masa de Paște. Dr. Ioana ne-a spus ce evităm pentru sărbători fără disconfort digestiv

De la porții exagerate și combinații alimentare nepotrivite, până la influența periculoasă a informațiilor neverificate din online, specialistul trage un semnal de alarmă și oferă soluții simple, dar eficiente, pentru un echilibru real. Descoperă în rândurile de mai jos cum să abordezi mesele de sărbătoare cu mai multă responsabilitate, ce obiceiuri să eviți și de ce moderația rămâne cheia unei relații sănătoase cu mâncarea, indiferent de context.

Care sunt cele mai frecvente greșeli alimentare pe care le fac oamenii de Paște și cum le putem evita?

Uitați, noi avem tendința aceasta de a izola diverse evenimente și le privim foarte „îngust”. Deci, prima greșeală ar fi că nu avem o perspectivă din punct de vedere nutrițional.

Tendința este, evident, ca în cadrul oricărei sărbători să existe belșug, mese grase, zero restricții, „că doar o viață avem și trebuie să ne bucurăm”. Ei, aici se cam taie firul roșu pentru mulți dintre noi, pentru că aceste evenimente sunt duse la extrem. De la câtă mâncare se gătește, care de multe ori este exagerată, până la ce cantitate se consumă, mult peste cât am mânca într-o zi obișnuită.

Știți de ce ne îngrășăm?

Desigur, ne gândim la surplus caloric, dar principala cauză este faptul că nu conștientizăm cantitatea reală pe care o consumăm. În general, tindem să avem o părere mult mai bună despre cum și cât mâncăm, decât ceea ce se petrece de facto în farfuria noastră.

Concluzia primei greșeli: cantitatea mult prea mare de mâncare, argumentată în contextul sărbătorii.

„Cumpătarea este varianta ideală”

A doua greșeală ar fi reprezentată de combinațiile de alimente ultra procesate împreună cu cele pline de grăsimi saturate, alimentele cu mult zahăr și mai apoi vine și alcoolul. De aici, combinat cu prima greșeală a cantității, apar problemele digestive pentru care oamenii se prezintă ulterior la camera de gardă sau solicită ambulanța.

Ca să nu ajungem în punctul în care trebuie să plătim scump pentru „plăcerile scuzabile”, cumpătarea este varianta ideală.

Deci, pentru a evita disconfortul digestiv sau chiar afecțiunile acute declanșate de excese și haos, ar trebui să fim atenți la următoarele aspecte: porțiile să fie echilibrate cantitativ și calitativ, masticația să fie lentă, iar pentru „profesioniști”, o scurtă plimbare după ce se servește masa.

Citește și: Pericolele injecțiilor Mounjaro. Dr. Viorel Dejeu: „Poate genera dezechilibre”

În ce ordine ar trebui să mâncăm preparatele tradiționale de Paște ca să evităm balonarea și senzația de prea plin

Există o ordine și cantitate în care ar fi bine să consumăm preparatele tradiționale ca să ne simțim bine după masă?

Practic, pentru o masă tradițională, ordinea cea mai rezonabilă ar fi: salata/legumele mai întâi, apoi alimentele bogate în proteine precum carnea, ouăle, brânzeturile și abia după aceea sursele de carbohidrați, cum sunt pâinea, pasca, cozonacul, cartofii sau orezul.

Fibrele, proteinele și grăsimile încetinesc golirea gastrică și modifică răspunsul hormonal postprandial (după masă).

În ceea ce privește cantitatea, nu există o formulă universală, dar regula cea mai bine susținută rămâne simplitatea. Adică porții moderate și evitarea combinațiilor foarte dense caloric.

„Nu este deloc indicat să ne întindem după ce mâncăm”

Cum gestionăm balonarea și senzația de prea plin după o masă copioasă de Paște? Ce putem face înainte ca să le evităm și după ca să le rezolvăm?

Înainte de o masă copioasă, ajută mult să nu ajungem foarte flămânzi la masă și să păstrăm porțiile sub control încă de la început.

Deci, mesele moderate, ritmul lent și evitarea excesului de grăsimi, alcool sau băuturi carbogazoase, mai ales la persoanele sensibile digestiv sunt primele măsuri pe care le putem lua. După masă, o plimbare ușoară cum am precizat și mai devreme, este utilă.

„Fie omul cât de mic, după masă doarme-un pic”. Nu este deloc indicat să ne întindem după ce mâncăm, mai ales dacă există deja boală de reflux sau alte patologii digestive.

Citește și: Ce este și ce conține „ciorba inteligenței”. Preparatul, recomandat de medicul neurochirurg Vlad Ciurea

Recomandări pentru persoanele cu afecțiuni digestive

Ce recomandări aveți pentru persoanele cu afecțiuni digestive (gastrită, reflux) în timpul meselor de sărbătoare?

În primul rând, deciziile în ceea ce privește alimentele „de sărbătoare”, nu trebuie luate emoțional. Că insistă rudele, că nu am mai mâncat de mult timp, că ne este poftă și lista poate continua.

Contează mult porțiile mici, ritmul lent, evitarea meselor foarte grase sau târzii și repet faptul că nu ar trebui să ne întindem după masă.

În reflux, declanșatorii diferă de la o persoană la alta, dar alcoolul, băuturile carbogazoase, cafeaua sau alimentele foarte grase pot agrava simptomele. Iar în gastrită, aș fi foarte atentă inclusiv la antiinflamatoarele administrate fără indicație, pentru că pot irita mucoasa gastrică.  

Cum identificăm sursele medicale credibile pe TikTok

Cum pot utilizatorii să identifice surse credibile de informație despre dietă/alimentație pe TikTok și ce rol joacă creatorii specializați în promovarea unor obiceiuri sănătoase?

Aici ați atins un punct sensibil, pentru că acum avem foarte mulți creatori de conținut care par credibili, dar care nu au o pregătire specializată în spate. Mi-a plăcut foarte mult un trend văzut la un medic din SUA pe TikTok, unde era un video în care la întrebarea „De ce vor doctorii să devină ilnfuenceri?” răspunsul era „Pentru că influencerii încearcă să fie doctori”. Aici este o chestiune extraordinar de sensibilă și de adevărată.

Oamenii trebuie să înțeleagă faptul că recomandările medicale se oferă strict în cabinet, în urma unei anamneze și a unui consult sau există acum varianta de telemedicină.

Eu sunt tare supărată când văd că anumiți oameni cu diverse pregătiri netangențiale cu medicina, dau sfaturi medicale după ce le spun oamenii prin comentarii valorile analizelor. Deci cineva care este cu adevărat profesionist nu poate oferi un răspuns punctual în urma unui comentariu. Este absurb și periculos.

Citește și: Mihaela Bilic, despre singura bombă calorică sănătoasă: „Organismul nostru are nevoie de un pic de grăsime”

„Oricine face afirmații absolute și senzaționale să știți că nu poate fi o sursă de încredere”

În al doilea rând, acum cu toată inteligența artificială la îndemână, aproape oricine poate fi un „expert” în orice. Și știți ce este cel mai ciudat? Că acești experți închipuiți sunt cei care au cel mai mare succes. Deci trebuie ca adevărații profesioniști să aibă curaj și să „iasă” în număr cât mai mare pe TikTok pentru a sparge această bulă de „junk information” care ne duce în eroare de multe ori și ne poate face rău fizic, punând în aplicare sfaturi nefiltrate de un profesionist adevărat.

Aici vă pot spune din exemplul personal că TikTok-ul nu „împinge doar conținut de divertisment” ci văd în ultima vreme o escaladare a cifrelor pentru tot ceea ce înseamnă informații de calitate venite de la oameni cu adevărat relevanți și cu experiență în spate.

Foarte important: nu există soluții universale precum ceaiuri, pastile care te slăbesc 20kg într-o lună sau siropuri care te scapă de nu știu ce specii de paraziți, când tu nici nu ai făcut o analiză de specialitate. Deci oricine face afirmații absolute și senzaționale să știți că nu poate fi o sursă de încredere. Sunt doar oameni care te fac să crezi că ai o problemă, ca să poată vinde un anumit produs sau serviciu. În realitate, de cele mai multe ori, fac mai mult rău decât bine.

Ce nu ar face Dr. Ioana având în vedere cunoștințele ei medicale

Ce nu ați face niciodată când vine vorba de alimentație, având în vedere cunoștințele medicale pe care le aveți?

Având în vedere informațiile pe care le avem la îndemână, personal nu aș face câteva lucruri: nu aș mânca foarte mult și apoi să mă întind, nu aș folosi ca rutină apa cu oțet pe stomacul gol dacă există reflux sau gastrită, nu aș combina grapefruitul cu medicamente fără să verific interacțiunile și nu aș lua antiinflamatoare după ureche, pe un stomac deja iritat.

Și ca sfat final pentru cei care urmăresc aceste rânduri: orice vedeți pe internet, vă rog să fiți de fiecare dată sceptici. Căutați să vedeți dacă informațiile respective chiar sunt adevărate și dacă au aplicabilitate în viața dumneavoastră.

Foto: Arhiva personală; Shutterstock.com

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter
buton