Chirurgia estetică: Ce faci dacă ai pleoapele căzute?

De Unica.ro pe

Pleoapa căzută sau ptoza palpebrală provoacă atât un disconfort fizic, la nivel vizual, cât şi unul estetic.
Vestea bună este că această problemă se poate rezolva printr-o interveneţie chirurgicală chiar din primii ani de viaţă, după cum ne mărturiseşte dr. Speranţa Schmitzer de la clinica Oftalmestet.

Ce este “pleoapa căzută” şi din ce motive apare?
Este o coborâre a pleoapei superioare (pleoapa cazută) ca urmare a unei leziuni congenitale sau dobândite a musculaturii sau inervaţiei sale, care are drept rezultat îngustarea spaţiului dintre cele două pleoape, ducând la  micşorarea câmpului vizual. Această problemă are consecinte atât estetice, cât şi funcţionale pentru pacient şi poate fi la un ochi sau la ambii ochi.

În ce constă tratamentul pentru ea?
Unicul tratament este cel chirurgical. Pleoapa căzută congenitală se operează, de regulă (cu unele excepţii), în jurul vârstei de 3 ani, iar cea dobândită la aproximativ 6 luni de la debut. Aceasta este cea mai frecventă (75% din cazuri) şi poate fi simplă (izolată) sau asociată cu alte afecţiuni. |n cazul celei simple, motivul apariţiei este o tulburare (distrofie) a muşchiului ridicator al pleoapei. |n trei din patru cazuri este unilaterală (la un singur ochi) şi deşi, de obicei, are un caracter sporadic, ea are şi o componentă ereditară, apărând în familie de-a lungul mai multor generaţii.
Dacă vorbim de un caz major, copilul compensează deficitul muscular prin contracţia muşchiului frontal (ridică sprânceana) şi printr-o poziţie vicioasă a capului. El încearcă să compenseze zona acoperită de pleoapă ridicând bărbia şi lăsând capul pe spate. |n acest caz se recomandă intervenţia chirurgicală în primul an de viaţă.
Dacă este un caz mic sau mediu, se poate întârzia interveneţia chirurgicală până la vârsta de 12–14 ani, când se poate opera sub anestezie locală, existând astfel posibilitatea unei bune colaborări între medic şi pacient în timpul operaţiei, rezultatul funcţional şi estetic fiind net superior.

În ce constă intervenţia chirurgicală?
Prin interveneţia chirurgicală se vizează fie întărirea muşchiului deficitar, fie suspendarea pleoapei la muşchiul frontal cu fir de silicon, bandă de gore-tex, fascielată proprie recoltată de pe coapsă sau cu alte materiale biocompatibile, în funcţie de starea de funcţionare a muşchiului ridicător.

Care sunt motivele apariţiei?
Aceasta este o afecţiune care poate fi prezentă de la naştere şi în afecţiuni complexe, cum ar fi: paralizia congenitală a nervului III, sindromul Horner, sindromul Marcus-Gunn, tumori orbitare, paralizia de nerv oculomotor comun etc. şi, uneori, poate fi cauzată de traumă obstetricală.
|n cazul pleoapei căzute dobândite, pacientul acuză căderea pleoapei superioare în cursul vieţii, iar în cazul celei dobândite motivul poate fi neurologic, muscular, aponevrotic, traumatic sau mecanic.

Există o altă formă de tratament decât cea chirurgicală?
|n toate cazurile este necesar un examen atent, efectuat de oftalmolog şi completat de neurolog, cu investigaţii imagistice, pentru că de multe ori pleoapa căzută dobândită poate fi primul semn al unei alte afecţiuni generale mai complexe, precum: bolile autoimune, bolile neurologice, tumorile cerebrale sau orbitare, distrofiile musculare etc.
Abia după stabilirea afecţiunii de fond şi instituirea unui tratament pentru aceasta, dacă problema persistă, se trece la tratamentul chirurgical, care, în principiu, este similar cu cel al pleoapei căzute congenitale. Avantajul interveneţiei la adulţi este faptul că, putând fi făcută cu anestezie locală, oferă o bună colaborare între pacient şi medic.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro