Sfinxul din Bucegi, chipul dârz care păzește munții

De Adina Stanila, pe

Este uimitor cum Sfinxul egiptean de la Gizeh are aceeași înălțime cu Sfinxul din Bucegi. Pasionații de mistere găsesc o mulțime de asemănări între cele două capete monstruoase, dar Sfinxul din Bucegi rămâne un mare mister al naturii, asupra căruia omul a avut prea puțin de a face.

 

Mii de turiști urcă în fiecare an din Bușteni la Babele să admire peisajul fabulos din vârful Bucegilor, dar mai ales formațiunile stâncoase care străjuiesc platoul.

Este uimitor cum blocurile masive de piatră au rezistat la cutremure și viscole de mii de ani și cum au luat forme stranii pentru imaginația și închipuirea noastră. Atât Babele, cât și Sfinxul din Bucegi par să fie personaje mitologice încremenite în timp. Ele au devenit în ultimele două secole unele dintre cele mai interesante locuri de vizitat din România.

De unde vine numele Sfinxului și cum este el interpretat

În mitologia egipteană, precum și în cea greacă, sfinxul era un personaj fantastic, masiv, deosebit de puternic, cu cap de femeie, trup de leu și aripi de vultur. Monstrul acesta androcefal păzea drumul către tărâmul zeilor și punea întrebări încuitoare muritorilor care ar fi încercat să treacă de el. Cei mai mulți nu reușeau să răspundă corect și își pierdeau viața.

În legendele grecești, Oedip a fost cel care a învins cu înțelepciunea lui vicleșugul Sfinxului și a reușit să îl omoare.

În mitologia egipteană, Sfinxul avea un rol mult mai puternic. El era îmbinarea perfectă dintre zeul suprem și faraon. Leul cu aripi de vultur reprezenta forța brută, ferocitatea, dominația, iar capul de om înțelepciunea și luciditatea.

La egipteni, sfincșii aveau capete de bărbați după asemănarea Sfinxului de la Gizeh și apar ca laitmotiv în sculptură, picturi și basoreliefuri.

După silueta dârză și calmă a Sfinxului egiptean și-a primit numele și Sfinxul din Bucegi.

Cum se ajunge la Sfinxul de pe platoul Bucegilor

Sfinxul din Bucegi, chipul dârz care păzește munții

turiștii vin cu sutele zilnic la Sfinxul din Bucegi

Drumețiile către Sfinx sunt destul de lungi și dificile, pe versantul muntelui, dar deosebit de frumoase. Din Bușteni, drumul de acces cǎtre Sfinx este foarte ușor de parcurs, pe o potecǎ marcatǎ cu triunghi albastru pe văile Urlătoarea Mică și Urlǎtoarea Mare până în apropierea cantonului Jepi. Acest traseu este recomandat doar pe timp de varǎ.

Dar cea mai simplă cale este cu telecabina din Bușteni la Babele, traseu cu o lungime de 4.350 m, o diferență de nivel de 1.235 m și este străbătut în aproximativ 15 minute. Să ții cont că se formează cozi foarte lungi la telecabină și se poate așteapta câteva ore până când ai acces la urcare.

Sfinxul din Bucegi, botezat oficial din anul 1935

Format dintr-un bloc mare de piatră, Sfinxul aflat pe platoul Bucegi măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri în lățime. Asemănărea lui cu un cap de luptător dac sau, după alte teorii, cu profilul unei zeități primordiale, se poate vedea numai din anumite unghiuri, dar orice turist le descoperă cu ușurință. Din laterale sau din spate, stânca Sfinxului își pierde măreția și pare o simplă stâncă bătută de vremuri și roasă de vânturile aspre ale iernilor grele din Bucegi.

Prima denumire oficialǎ, ca și Sfinxul din Bucegi, dateazǎ din anul 1935 într-un articol al publicației Buletin Alpin. Denumirea a fost preluată apoi de prof. Alexandru Bădăuță (1901-1983), prozator, memorialist și eseist, unul dintre întemeietorii Oficiului Național de Turism (în 1936). Fiind deosebit de pasionat de acest subiect, el a descris pentru prima oară acest megalit și l-a denumit „Sfinxul românesc”.

Sfinxul din Bucegi, portal spre alte lumi sau loc de închinare

Sfinxul din Bucegi, chipul dârz care păzește munții

sfinxul privit din spate

Geologii evită să dea vreo conotație mistică Sfinxului. Pentru cercetători el este doar un megalit ajuns la forma de azi după mii de ani de eroziune. Nu este exclusă intervenția omului în anumite locuri, tocmai pentru a reda mai bine un chip uman. Dar aceasta nu este decât o simplă supoziție.

Pentru unii istorici, la Sfinxul din Bucegi cu siguranță urcau căpeteniile dacilor să se roage, monstrul fabulos având poate o legătură cu zeul Zalmoxis.

Alte teorii spun că ar fi locul unde aterizau civilizații extraterestre care au vizitat Terra cu milioane de ani în urmă.

Arhitectul peruan Daniel Ruzo declara la un moment dat că Sfinxul seamănă cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe podișul Marcahuasi, din Peru, numit „Monumentul Omenirii”. S-au emis și teorii conform cărora Sfinxul ar ascunde intrarea spre un portal misterios, cu energii telurice fantastice.

Indiferent că este un simplu megalit săpat de vremuri sau un străjer din altă lume, Sfinxul din Bucegi trebuie văzut măcar o dată în viață, dar cei mai mulți turiști vin aici frecvent să se bucure de frumusețea peisajului și de tainele acestor munți.

Denumirea de sfinx, folosită tot mai des pentru megaliții din țară

În munții României există și alte formațiuni stâncoase deosebite care poartă denumirea de sfincși, dar niciunul nu este la fel de impresionant și sugestiv precum Sfinxul din Bucegi.

Sfinxul de la Stănișoara, se află în munții Cozia, în apropiere de Mănăstirea Stănișoara.

Sfinxul Lainicilor, monument al naturii se află în Parcul Național Defileul Jiului.

Sfinxul Bratocei, în partea sudică a Masivului Ciucaș, în nordul stațiunii turistice Cheia, pe teritoriul administrativ al comunei Măneciu, în apropierea rezervației naturale Tigăile din Ciucaș.

Sfinxul Bănățean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, în sud-estul județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Topleț.

foto: wikipedia/arhiva personală

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro