Milenara epopee a brăţărilor dacice

De Libertatea pentru femei pe

Oferite cândva zeilor, furate în 2000 şi vândute pe piaţa neagră, brăţările se întorc în ţară pe drumuri ocolite. Au stat îngropate într-o pădure care a fost tăiată în anii ’60. Puţin a lipsit să fie găsite atunci! Dar destinul lor avea să fie altul.
Prada de război cu care Traian a plecat din Dacia a uimit lumea. Cronicarii Antichităţii descriu convoiul lung de care încărcate cu aur şi argint, lingouri, podoabe şi arme de preţ care au dispărut în vistieria romană. Comorile jefuite din Dacia îngenuncheată au adus prosperitatea la Roma. În anul 106, când dacii au fost învinşi, fiecare familie din Roma a primit 650 de denari din prada de război şi a fost scutită de impozitele anuale. În perioada imediat următoare, Roma se îmbogăţea cu edificii impresionante, se construiau temple şi apeducte, teatre şi monumente din bronz, poleite cu aur.

A sosit şi a 13-a brăţară

Povestea spiralelor dacice este fabuloasă şi plină de mister. În anul 2000, când au apărut primele zvonuri despre brăţări, nimeni nu le-a dat crezare. Dar un asasinat de tip mafiot din judeţul Hunedoara a convins poliţia că ele există şi anchetele minuţioase desfăşurate până acum au condus la repatrierea a 12 brăţări. Numeroase persoane şi-au pus viaţa în joc să afle adevărul şi să le aducă în ţară. În afară de una singură, toate brăţările au fost vândute colecţionarilor din străinătate pe sume derizorii, cuprinse între 20.000 şi 30.000 de euro. Statul român a cheltuit sute de mii de euro să le recupereze, iar cercetările continuă. De curând, a sosit acasă a 13-a brăţară, reperată în S.U.A., şi a fost expusă, alături de celelalte, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR). „Numărul total al brăţărilor este de cel puţin 24 şi sperăm să le recuperăm pe toate”, ne-a declarat directorul muzeului, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Valoarea istorică a brăţărilor dacice

„De îndată ce au fost aduse în ţară primele brăţări, în anul 2007, persoane influente, cu multe resurse, au declanşat o campanie puternică de inducere în eroare a opiniei publice, susţinând că brăţările sunt false”, ne aduce aminte directorul Muzeului Naţional de Istorie. Dar expertiza a demonstrat, punct cu punct, că spiralele din aur sunt autentice şi reprezintă o filă valoroasă din istoria noastră. „Obiectele sunt lucrate printr-o metodă care a dispărut de demult. Meşterii care au făcut brăţările au pornit de la lingouri de aur, de aproape 50 cm lungime, din care făceau câte o brăţară de aproape doi metri, bătând metalul. Uneltele folosite sunt neobişnuite azi. Acestea erau ciocane din lemn asemănătoare cu maiul cu care se spălau rufele la râu. Aceeaşi tehnică a fost folosită la producerea brăţărilor de argint, de a căror autenticitate nu se îndoieşte nimeni. În al doilea rând, brăţările nu sunt şlefuite şi au urme ale şederii în sol vreme îndelungată, care nu pot fi reproduse”, ne explică dr. Ernest Târnoveanu.

Simboluri ale puterii şi ofrande pentru zei

În urma expertizei, cercetătorii au descoperit că spiralele de aur nu au fost purtate. Aurul este un metal moale şi folosirea lor ar fi lăsat urme în scurt timp. „Brăţările nu sunt bijuterii, ci podoabe specifice statutului social, politic sau religios. Brăţările acestea cu capete de dragon, sunt foarte rare. În argint există 30 de exemplare, cele mai multe descoperite în Transilvania. Cele din aur au fost simbolul unui statut foarte înalt, al unei elite, înrudite cu conducătorii de la Sarmizegetusa, care controla zone importante din punct de vedere economic şi strategic. Nu au fost purtate niciodată, au fost depuse în pământ ca ofrandă zeilor”, ne explică directorul MNIR semnificaţia profundă a spiralelor de aur care datează din vremea lui Burebista şi a primilor săi urmaşi.

Jaful din anul 2000

Dacii aveau bogăţii însemnate în aur şi argint. Romanii le-au jefuit cetăţile şi au găsit comorile lui Decebal ascunse în albia râului Sargeţia. Au mai rămas, totuşi, pe alocuri, podoabe ascunse în pământul mut. Săpăturile arheologice au scos la iveală tezaure surprinzătoare, dar prea puţine obiecte de aur. Nimeni nu se aştepta ca, la Sarmizegetusa, să fie descoperite spirale masive din metal preţios, de aproape un kilogram fiecare, măiestrit împodobite cu capete de dragoni. Înarmat cu detectoare moderne de metale, un grup de hoţi a pătruns în situl arheologic şi a scos la iveală o comoară incredibilă: 15 brăţări din aur masiv, alături de monede şi obiecte de o valoare inestimabilă. Totul se întâmpla în luna mai a anului 2000. Hoţii nu au ajuns din întâmplare la Sarmizegetusa. Cu un an înainte, două persoane din Orăştie găsiseră deja două brăţări, descoperire care nu avea să rămână secretă. Au reuşit să le vândă unui colecţionar din Bucureşti, iar vestea s-a răspândit!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro