Sarmizegetusa Regia, o comoară prea puțin cunoscută

De Adina Zamfir, pe Ultimul update Luni, 16 august 2021, 11:04

Cetatea regelui Decebal, Sarmizegetusa Regia era inima Daciei, o așezare impunătoare și bogată pe Dealul Grădiștei. Cetatea de pe stâncă sau cetatea de la înălțime s-ar traduce complicatul nume pe care îl are Sarmizegetusa Regia.


Sarmizegetusa Regia nu trebuie confundată cu Sarmizegetusa Ulpia Traiana, cetatea ridicată de romani după înfrângerea definitivă a dacilor. Cetatea marelui rege dac a fost distrusă din temelii, risipită pe dealuri și locuitorii luați în robie sau alungați în sălbăticie. Numai prin distrugerea totală a capitalei dacilor, Împăratul Traian putea fi sigur că aceștia nu se vor mai ridica niciodată împotriva lui.

Sarmizetusa Regia își ascunde comorile în pământ

Adevăratele comori și taine ale Sarmizegetusei stau îngropate în Dealul Grădiștei, din apropiere de satul Grădiștea Muncelului din județul Hunedoara. Arheologii spun că a fost explorat numai 5% din teritoriul vast pe care îl cuprindea capitala dacilor, cu mai multe cetăți, fortificații și locuințe, întinse pe o rază de cel puțin 3 kilometri. Sarmizegetusa Regia ne poate dezvălui multe secrete din inima Daciei, dar cercetările sunt amânate de la un an la altul.

După distrugerea sistematică poruncită de Traian, au mai rămas la suprafață doar un cadran solar din piatră și câteva fragmente de coloane și ziduri. Acestea au fost aranjate în zilele noastre după un plan fictiv pentru filmările la pelicula lui Sergiu Nicolaescu, ”Dacii”.

O fortăreață cu sanctuare și spații sacre

Sarmizegetusa Regia, o comoară prea puțin cunoscută

discul solar de la Sarmizegetusa Regia

Cetatea de pe Dealul Grădiștei era cea mai mare dintre fortificațiile dacice, centru strategic defensiv, construit la o înălțime de 1.200 de metri. Avea forma unui patrulater alcătuit din blocuri masive de piatră care cuprindea diverse construcții și locuințe răspândite pe cinci terase. Între acestea, spre inima fortăreței erau protejată de ziduri masive o zonă sacră, cu mai multe sanctuare și cu un calendar circular din bazalt pe care îl putem vedea și azi.

Zidul cetății avea 3 m grosime și o înălțime de aproximativ 4 – 5 m în momentul finalizării construcției lui. În apropiere, spre vest, se află, pe o suprafață de 3 km, o întinsă așezare civilă, în care se observă foarte multe locuințe, ateliere, magazii, hambare, rezervoare de apă. Civilii locuiau pe lângă fortăreață, pe terasele construite în josul muntelui. Nobilimea avea apă în rezidențele lor, adusă prin țevi ceramice. Inventarul arheologic găsit la sit dovedește că societatea dacică avea un standard înalt de viață.

La 100 de metri spre est, în dreptul porții cetății, se află sanctuarele cu forme și mărimi variate, posibil șapte sau opt la număr. Sanctuarele din Sarmizegetusa Regia erau situate pe o terasă, care fusese legată de poarta amintită anterior printr-un drum pavat.

Descoperiri uluitoare la Sarmizegetusa Regia

Întreaga așezare a fost distrusă complet și nici nu au fost făcute săpături temeinice pentru a pătrunde mai bine în adâncurile cetății. Din această cauză au fost descoperite foarte puține obiecte la Sarmizegetusa Regia din acele timpuri. Ies în evidență un vas cu o inscripție cu litere ale alfabetului latin, „DECEBALVS PER SCORILO”, niște blocuri de calcar cu litere grecești și monedele din aur cu înscrisul „KOSON”.

Diverși căutători de comori au reușit în ultimii 20 – 30 de ani, înarmați cu detectoare de metale, să facă descoperiri mult mai importante decât cercetătorii acreditați. Cea mai valoroasă descoperire o reprezintă cele 13 brățări din aur masiv, sub formă de spirală, în greutate de 13 kilograme care au ajuns pe piața neagră din Occident. Cu greu au fost recuperate de statul român și aduse acasă, unde sunt expuse în muzee.

Au mai fost descoperite o matriță pentru bijuteriile sacre, pe care le foloseau doar preoții, o trusă medicală complexă, cu multe tăvițe și instrumente fine, pumnale, săbii, lănci, sulițe, scuturi, vase și fragmente din diverse unelte pe care le foloseau pe lângă case.

Capitală, centru politic, cultural și cetate de refugiu

Sarmizegetusa Regia, o comoară prea puțin cunoscută

marele sanctuar circular Sarmizegetusa Regia

Spre deosebire de celelalte fortificații dacice din împrejurimile ei, Sarmizegetusa Regia nu era doar un centru de apărare. Era cea mai complexă cetate dacică, un centru sacru, centru cultural și economic, centru de refugiu pentru numeroasa populație care se organizase în jurul ei ca un scut.

Fortificaţiile dacice descoperite la Costeşti, Blidaru, Vârful lui Hulpe, Piatra Roşie sau Băniţa, ca şi centre defensive de mai mică însemnătate, au fost concepute pentru a apăra Capitala. Din toate aceste fortificații, erau supravegheate în permanență căile de acces către Sarmizegetusa Regia.

Capitala de pe Dealul Grădiștei a fost stabilită inițial de Deceneu, sfătuitor și colaborator apropiat al marelui Burebista. După Deceneu, au mai stăpânit la Sarmizegetusa Comosicus, Coryllus, Dorpaneus și apoi Decebal, care avea să fie înfrânt de armatele lui Traian.

Situl arheologic de pe Dealul Grădiștei se află azi în Patrimoniul UNESCO, cuprinde 18,3 hectare și are o valoare de patrimoniu de peste 137.000.000 de lei. Cu toate acestea, Capitala lui Decebal încă ține ascunse cele mai mari comori și numai o cercetare riguroasă și amănunțită le va reda publicului.

Cum ajungi la Sarmizegetusa Regia

Capitala dacilor, chiar dacă nu mai oferă privirii zidurile și cetățile impunătoare de altădată, este unul dintre cele mai frumoase locuri de vizitat din țară.

Din localitatea Grădiștea de Munte se ajunge la fosta capitală a dacilor după un drum de 19 km, asfaltat, până la o parcare aflată la 2 kilometri de situl arheologic. Cei 2 kilometri se străbat pe jos, prin pădure, printr-un peisaj de vis, urcând culmea domoală a dealului, până pe platoul pe care se văd urmele sanctuarelor ancestrale.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!