Dan Lungu, un scriitor care nu uita femeile

De Corina Buhagiar pe

Dan Lungu este cel mai tradus scriitor roman din tanara generatie. Romanul lui de debut, „Raiul gainilor” a fost patru luni in topul vanzarilor editurii franceze Jacqueline Chambon, iar…
…editia germana a fost declarata, in decembrie 2007, cartea lunii in Germania. Cel de-al doilea roman, „Sunt o baba comunista” (2007, Ed. Polirom), se afl? in curs de adaptare cinematografica in regia lui Stere Gulea, iar versiunea franceza a cartii a fost dublu nominalizata la Premiile Jean Monnet (Fran?a, 2008).

I-am luat un interviu domnului Dan Lungu pentru ca in curand ii va apare pe piata un nou titlu : „Cum sa uiti o femeie”. Cartea este scrisa foarte interesant. Capitolele nu respecta ordinea cronologica a intamplarilor, care sunt relatate ba la persoana I, ba la a IIIa. Personajul principal este cand „eu” cand „el”, desi e unul singur : Andi, un reporter la un ziar local, parasit de prietena lui, jurnalista la aceeasi publicatie.

Disparitia fetei, care lasa in urma doar un bilet cu „intr-o zi ai sa intelegi”, declanseaza in Andi intrebari existentiale, amintiri si sentimente pe care o sa le regasesti printre propiile tale framantari. E redata foarte realist atmosfera dintr-o redactie de ziar, impreuna cu toate dedesubturile meseriei, pe care autorul nu se sfieste sa le scoata la iveala. La fel de autentica, de credibila, e si prezentarea unei lumi cu totul diferita, a comunitatii de pocaiti din oras. Iar printre toate acestea, descalcesti povestea unei iubiri, sau urma pe care o femeie a lasat-o in sufletul unui barbat.

Romanul iti da senzatia unui puzzle : ai nevoie de toate piesele ca sa intelegi imaginea de ansamblu. Si, la fel ca in joc, ultima piesa, adica ultimul capitol, iti aduce satisfactia unei mici iluminari.

Cum iti gasesti sursa de inspiratie pentru scrierile tale?

Cinstit vorbind, nu caut subiectele, ci vin ele singure. Doar trebuie sa fiu atent sa le interceptez. Vin deopotriva din interior, din propriile framantari, si din realitatea exterioara. Din toata avalansa de informatii, la un moment dat, al enspelea simt incepe sa zbarnaie ca nebunul la cate o idee, o imagine, o scena, o replica, o stare.

Acest al enspelea simt se si cultiva, evident, nu e intuitie pura. Lecturile, vizionarea filmelor, spectacolele de teatru sau artele vizuale fac antena interceptarii tot mai sensibila. Cred ca nu intamplarile ca atare sunt greu de gasit, realitatea exterioara si presa sunt mine de aur in acest sens, ci viziunea, interpretarea, stilul…

Ai capitole in care vorbesti „din pielea unei femei”. Cum ti se pare „sa fii” femeie acum, in aceasta tara?

Anul trecut, impreuna cu Radu Pavel Gheo, am coordonat un volum colectiv publicat la Polirom sub numele de „Tovarase de drum. Experienta feminina in comunism”. Mai multe autoare au evocat episoade care sa lumineze cat de cat conditia femeii in timpul dictaturii. Ei bine, revenind la intrebarea ta, acum, in aceasta tara, e mult mai frumos si mai demn sa fii femeie decat pe vremea lui Ceausescu.

Citeşte continuarea pe pagina următoare: 1 2

Prințul Louis împlinește un an. Ce fotografii au publicat Ducii de Cambridge

Prințul Louis împlinește un an. Ce fotografii au publicat Ducii de Cambridge